Rapoartele Guvernului SUA despre Moldova

Raportul cu Privire la Traficul cu Fiinţe Umane 2007

Moldova

Moldova reprezintă o sursă considerabilă, şi într-o măsură mai mică, o ţară de tranzit pentru traficul de femei şi fete pentru exploatarea lor sexuală în scopuri comerciale. Femeile moldovence sunt traficate în Turcia, Israel, Emiratele Arabe Unite, Ucraina, Rusia, Cipru, Grecia, Albania, Romania, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Italia, Franţa, Portugalia, şi Austria. Fetele şi femeile tinere sunt traficate în interiorul ţării din regiunile rurale spre Chişinău. Mica regiune separatistă transnistreană se află în afara controlului guvernului Moldovei şi rămâne o sursă semnificativă şi zonă de tranzit pentru traficul de persoane.

Guvernul Moldovei nu se conformează în totalitate cu standardele minime pentru eliminarea traficului, deşi depune eforturi considerabile în acest sens. Moldova este plasată la nivelul 2 al Listei de Monitorizare deoarece nu a demonstrat că guvernul  întreprinde măsuri de eradicare a fenomenul de complicitate a funcţionarilor publici în cele mai avansate forme de trafic. Fenomenul corupţiei legat de traficul de persoane la toate nivelurile guvernamentale a persistat nestingherit  pe parcursul celei mai mari părţi a perioadei raportate. Deşi pe parcursul anului au fost înregistrate semnale concrete cu privire la complicitatea oficialilor in traficul de persoane, inclusiv oficiali de rang înalt, dar şi grăniceri şi poliţişti, guvernul nu a depus efortul necesar pentru a investiga, persecuta sau condamna persoanele implicate. În august 2006, câţiva anchetatori, procurori şi oficiali de rang înalt, inclusiv directorul adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP), au fost destituiţi pentru complicitate cu un traficant notoriu şi gruparea sa criminală; cu toate acestea, funcţionarii în cauza nu au fost supuşi urmăririi penale. Guvernul Moldovei ar trebui: să investigheze, să urmărească penal, să condamne insistent toţi oficialii publici complici în traficul de persoane; să finanţeze implementarea unui nou Plan Naţional de Acţiuni prin intermediul comitetelor naţionale de combatere a traficului; să majoreze resursele dedicate asistenţei şi protecţiei victimelor; să-şi intensifice eforturile pentru identificarea victimelor şi investigarea crimelor de trafic.

Urmărirea penală

Guvernul Moldovei a înregistrat o îmbunătăţire modestă a activităţilor de combatere a traficului de către organele de drept, exprimată printr-un număr mai mare de investigaţii a cazurilor de trafic pe parcursul perioadei raportate. Articolele 165 şi 206 al Codului Penal al Republicii Moldovei incriminează traficul în scopul exploatării sexuale şi munca forţată. Pedepsele aplicate variază de la şapte ani până la închisoarea pe viaţă şi sunt comensurabile cu pedeapsa aplicată pentru alte crime grave. În 2006, autorităţile au investigat 466 de cazuri de trafic, comparativ cu 386 de cazuri în 2005. Guvernul Moldovei nu a făcut publice informaţiile cu privire la urmăririle penale care au fost finalizate în anul 2006.  În 2006 au fost condamnaţi 71 de traficanţi; aceasta este o cifră mai mare comparativ cu 2005 când au fost condamnaţi 58 de traficanţi. Informaţia cu privire la condamnările cu privaţiune de liberate care a fost prezentată de guvern a fost neconcludentă.

Protecţia

Guvernul nu a depus eforturi reale pentru a îmbunătăţi asistenţa şi protecţia victimelor parţial din cauza resurselor limitate.  În pofida faptului că în cinci raioane a fost deja implementat un mecanism de referire a victimelor traficului, majoritatea oficialilor din guvern nu au fost suficient de activi în identificarea victimelor sau potenţialelor victime chiar şi în cazurile când existau informaţii acuzatoare. Poliţia a referit câteva victime minore care au fost repatriate din Rusia ONG-urilor pentru a beneficia de asistenţă.  Toată asistenţa şi protecţia victimelor traficului a continuat să fie acordată doar de ONG-uri şi organizaţii internaţionale şi a fost finanţată in exterior. Guvernul a oferit careva asistenţă nefinanciară câtorva ONG-uri. Guvernul a acordat în 2006 o nouă clădire pentru centrul de reabilitare a victimelor traficului care în prezent este administrat şi finanţat de IOM.  De regulă, victimele petrec la centru 30 de zile.  Victimele de regulă refuză să colaboreze cu organele de drept în anchetarea cazului de trafic sau în procesul de urmărire penală pentru că statul, în general, este incapabil să protejeze aceste victime de răzbunarea traficanţilor.  În pofida prevederilor adoptate încă în 2005, victimele traficului au continuat să fie pedepsite pentru prostituţie sau traversarea ilegală a hotarului.

Prevenirea

Eforturile Moldovei de prevenire a traficului au continuat să fie nesemnificative în 2006.  Guvernul şi în continuare s-a bazat pe ONG-uri şi organizaţii internaţionale în desfăşurarea majorităţii campaniilor de conştientizare şi educaţie.  Ofiţerii de la CCTIP s-au întâlnit cu studenţii şi profesorii câtorva şcoli din Chişinău şi au acordat interviuri presei în timpul perioadei de raportare.  Unii oficiali din guvern au participat în programe radiofonice la tema traficului de persoane.