Arhiva Discursurilor Ambasadorului Kirby

PROPRIILE REFLECŢII ASUPRA POZIŢIEI MOLDOVEI  PE ARENA MONDIALĂ

Discursul Ambasadorului Michael D. Kirby
la Academia de Administrare Publică

Chişinău, Moldova
8 noiembrie 2007

Stimate Rector Roman,
Onoraţi profesori şi studenţi ai Academiei,
Vă mulţumesc pentru invitaţia Dvs. de a vă vorbi aici şi de a-mi împărtăşi propriile reflecţii asupra poziţiei Moldovei în lume. 

“Unde se plasează Moldova pe arena mondială?”
Uneori, când apare o astfel întrebare, răspunsul e atât de simplu şi evident încât nu reuşim să-l vizualizăm, precum se întâmplă cu imaginea oricărui obiect ţinut prea aproape de ochi.  Am putea căuta explicaţii şi interpretări complicate şi încurcate.

Dar potrivit axiomei ştiinţifice cunoscute ca principiul lui Occam, cea mai simplă interpretare de cele mai multe ori este şi cea mai potrivită.

Deci, care ar fi răspunsul cel mai simplu la întrebarea: Unde se situează Moldova pe arena mondială?
Răspunsul este următorul:  Moldova este în Europa.  Aici Moldova s-a aflat permanent şi aici va rămâne pentru totdeauna.  Spunând acestea nu mă refer doar la situaţia geopolitică.  Nu vorbim despre Moldova doar ca un teritoriu plasat între România şi Ucraina.  Ne referim la poziţia Moldovei în istoria Europei, în cultura şi civilizaţia europeană şi ca parte componentă a conceptelor şi idealurilor pe care le numim „Europa”. 
Şi anume în Europa—ca spaţiu şi ca concep—cred eu că se află Moldova.

De ce cred în asta?  De ce guvernul meu crede în idea aceasta?

Mai întîi, permiteţi-mi să mă refer la istoria Moldovei, drept o parte inextricabilă a întregii istorii europene. În diferite chipuri şi forme, Moldova ba a fost un actor independent în regiune, ba o parte a unor regate şi imperii din vecinătate. Cunoaşteţi istoria Moldovei mai bine decât mine: Moldova ca principat medieval, ca provincie a Imperiului Otoman, ca parte a Imperiului Rus, ca parte a României Mari, apoi ca parte a Uniunii Sovietice. Moldova a avut legături cu familiile regale ale Europei şi a fost implicată sau afectată de evenimentele europene majore, cum au fost războaiele napoleoniene, revoluţiile sociale ale sec. 19, revoluţia rusească, dezastrele primului şi celui de-al doilea Război Mondial, torturile Holocaust-ului şi destrămarea Uniunii Sovietice.

În plus, vreau să mă refer la cultura Moldovei incontestabil europeană. Limba de stat a Moldovei, la fel ca şi alte limbi vorbite pe teritoriul său, au rădăcini în latină, în slavona veche şi alte limbi europene. Desigur că prin limbă  Moldova e ţesută şi mai strâns în pânza europeană.

Religia este un alt aspect important al identităţii cultural-europeane a Moldovei. Tradiţia creştin-ortodoxă, cu rădăcini în Constantinopol, Kiev, Moscova şi Bucureşti, dar de asemenea şi în larga tradiţie iudeio-creştină, este la fel în strânsă concordanţă cu natura europeană a Moldovei şi din nou o plasează direct în cadrul Europei moderne. 

Cultura Moldovei, în variatele sale manifestări, în spiritul şi forma sa, este de asemenea în uniformitate cu tradiţia culturală europeană. Se observă clar această „europenitate” în literatura naţională, nu doar în mijlocul de redare (limba), dar de asemenea şi în temele sale. Noi o vedem în muzica lui Eugen Doga, în dansurile populare, în arhitectura sa uşor recognoscibilă şi în tradiţiile de arte plastice şi cele interpretative.

Cred ca puţini moldoveni nu ar fi de acord cu modul în care am descris nivelul istoric şi cultural de “europenitate” a Moldovei.  Cred că partea polemică a dezbaterilor privind poziţia Moldovei constă în concepte şi idealurile europene moderne şi de asemenea în decizia Moldovei de a accepta sau nu aceste concepte şi idealuri.

Când mă gândesc la idea unei Europe moderne, în primul rând mă gândesc la Uniunea Europeană. După părerea mea, statele care geografic fac parte din Europa ar trebui să se decidă asupra locului care îl ocupă în contextul Uniunii Europene şi relaţiilor din cadrul acesteia.  Aceasta nu implică neapărat aderarea la Uniune, cu toate că ar fi una din opţiuni. Aduceţi-vă aminte că Elveţia şi Norvegia sunt două ţări europene care au ales sa nu intre în componenţa Uniunii Europene, în timp ce ele continuă să aparţină anumitor structuri şi cluburi europene şi sunt prospere şi democratice. Oricât de importantă nu este Uniunea Europeană, aceasta nu reprezintă definiţia completa a „europenităţii”.

Mai importantă decât UE în calitate de structură birocratică este UE în calitate de reprezentantă a standardelor moderne europene. Majoritatea cetăţenilor Uniunii Europene cred că acestea sunt standardele care vor crea, menţine şi avansa o societate prosperă şi bazată pe drept.

Care sunt acele standarde care sunt necesare unei ţări pentru a face parte din familia naţiunilor europene? Care sunt valorile fundamentale europene­­­­­­?

Un stat European, precum îmi imaginez, se sprijină pe aşa valori ca libertate, oportunităţi egale, demnitate, toleranţă şi ne-discriminare. La nivel politic un stat european modern se sprijină pe o formă democratică de guvernare, pluralism, respectarea drepturilor omului şi statul de drept. Guvernele europene moderne salută şi asigură dreptul societăţii civile şi a mas-mediei de a participa şi a comenta asupra guvernării unei naţiuni. În guvernele europene moderne armata şi forţele de poliţie sunt sub controlul civililor. Judecătorii europeni moderni sunt profesionişti si utilizează legea, nu “ justiţia prin telefon” atunci când pronunţă sentinţa asupra unui caz. Guvernele europene moderne au elaborat servicii civile profesioniste. 

Din punct de vedere economic guvernele europene pot susţine intervenţia statului in economie şi poate chiar proprietatea statului asupra unor ramuri ale economiei, dar guvernele europene susţin proprietatea privată asupra majorităţii bunurilor unei ţări. Competiţia într-o economie de piaţă este încurajată, antreprenorii si proprietarii de afaceri sunt protejaţi prin lege de eforturile necinstite de constrângere din partea altor afaceri.

Aici, cred eu, Moldovenii trebuie să discute cât de modernă si europeană îşi doresc ei să fie Moldova.

Vor decide Moldovenii, spre exemplu, că este acceptabil ca autorităţile guvernamentale sa permită doar instituţiilor audiovizuale care sunt prietenoase cu conducerea să obţină licenţe de emisie? Daca doar proprietarii instituţiilor media care nu sunt critice fata de guvern pot emite, mass media din Moldova va avea mai puţine voci, mai puţine idei si mai puţine discuţii.  Eventual Moldovenii vor avea o mass medie care spune doar lucruri bune despre guvern, care va spune că toate stau bine în Moldova.

Vor decide Moldovenii ca este acceptabil pentru guvern sa creeze obstacole ca mai puţine partide să se poată înregistra si ca partidele politice să nu funcţioneze in mod liber? Vor continua Moldovenii să ignore sau să fie apatici faţă de politicile guvernamentale slabe? Vor ţine Moldovenii guvernul responsabil de acele politici incorecte?

Vor decide Moldovenii că este acceptabil ca o companie să o forţeze pe alta să cedeze deoarece doreşte să preia afacerea şi are conexiuni necesare cu conducerea?  Va fi oare acceptabil pentru autorităţile guvernamentale sa ordoneze unei companii să ofere servicii unei alte companii care refuză să se achite pentru aceste servicii? Dacă Moldovenii decid că aceste acţiuni sunt inacceptabile, ce puteţi face in aceasta privinţă?

Fără nici o îndoiala, pentru a-şi cere locul in comunitatea europeana Moldova a făcut paşi solizi, cum ar fi restructurarea sectorului agrar; diversificarea pieţelor de desfacere;  întocmirea proiectelor de legi care elimină obstacole şi permit afacerilor şi investiţiilor să crească; reformarea serviciilor vamale cu scopul de a reduce corupţia şi a mări veniturile.

După părerea mea, în loc de a se focusa doar asupra aderării la UE, moldovenii trebuie sa se concentreze asupra procesului însăşi de devenire a membrului UE şi a unei ţări europene moderne.  Este important de a  stabili supremaţia legii.  La fel este important de a crea oportunităţi egale pentru toţi cetăţeni, indiferent de cât de bogaţi sunt ei. Este important de a mări obiectivitatea judiciară. Este important de a asigura independenţa mass-mediei.  Este important de a schimba părerea societăţii faţă de lucrurile care sunt considerate acceptabile si inacceptabile.

Puţin câte puţin, aceste schimbări vor atrage investiţii străine, vor schimba standardele in domeniul sănătăţii, transporturilor si mediului înconjurător, le vor oferi cetăţenilor o voce mai puternica in guvernarea ţării si vor transforma Moldova intr-o ţară a secolului 21.  Aceste schimbări sunt benefice pentru Moldova, indiferent de faptul devine ea membru UE sau rămâne un bun vecin cu relaţii multilaterale cu UE.

Astfel de schimbări şi reforme vor fi dureroase si cu timpul nu vor deveni mai uşoare.  Competiţia pentru aderarea la UE este dură. Cetăţenii Uniunii Europene vor trebui sa fie convinşi că e în interesul lor să suporte costurile aderării altor tari la UE.  Experienţa cu ultimele 12 ţări care au devenit membre ai UE, cred eu, că le-a demonstrat europenilor că aderarea noilor membri deseori e costisitoare atât pentru membri noi cât şi pentru cei vechi.  Competiţia pentru investiţiile de capital este dura. Investitorii vor trebui convinşi că Moldova este un loc bun si sigur pentru investiţii. Alte ţări fac progrese şi voi nu sunteţi în situaţia care v-ar permite să aşteptaţi. Experienţa altora a demonstrat că implementarea acestor reforme dificile dar totodată necesare este unica cale pe care trebuie de mers. Eu nu aş sugera Moldovei să tărăgăneze. Sunt absolut convins că dacă liderii politici şi economici împreună cu societatea civilă vor conlucra în atingerea intereselor naţionale, voi veţi reuşi.

Statele Unite au ajutat Moldova la reforme.  Am asistat la înfăptuirea reformelor în agricultură, procesul de privatizare, micşorarea controlului exagerat asupra business-ului, consolidarea partidelor politice, ridicarea independenţei şi profesionalismului presei şi a organelor juridice,  intensificarea eforturilor de contracarare a traficului cu fiinţe umane şi instruirea personalului militar. Noi recunoştem, desigur, că moldovenii vor trebui să decidă ce schimbări ar trebui sa fie înfăptuite şi vor trebui să-şi asume greutatea înfăptuirii acelor reforme.

Cum am menţionat la începutul discursului meu, Moldova face parte din istoria, civilizaţia şi cultura europeană. Unica întrebare care stă în faţa moldovenilor este: ce fel de ţara europeană doriţi să fie Moldova? Calea, pe care o veţi alege, depinde desigur doar de voi. Visurile, pe care doriţi să le atingeţi pentru Moldova sunt totalmente ale voastre.  Statele Unite şi ceilalţi prieteni din comunitatea internaţională vă vor ajuta în eforturile voastre de a vă face ţara mai democrată şi mai prosperă. Totodată, este responsabilitatea fiecărui cetăţean de a schimba Moldova într-o ţară a legii, o ţară mai puternică in care moldovenii vor sa rămână şi să se întoarcă.