Rapoartele Guvernului SUA despre Moldova

MOLDOVA

Constitutia prevede libertatea confesionala si in general Guvernul respecta acest drept in practica; cu toate acestea legea contine anumite restrictii care impiedica uneori desfasurarea activitatilor de catre unele grupuri religioase.

In perioada de realizare a acestui raport, nu s-a inregistrat nici o schimbare in ceea priveste respectarea libertatii confesionale. Guvernul a continuat sa-si sustina deciziile anterioare cu privire la refuzul de a inregistra unele grupuri. Unui numar de grupuri religioase minoritare din regiunea separatista Transnistria, care nu este controlata de Guvern, i s-a refuzat, in continuare, inregistrarea si au fost supuse hartuirii din parte autoritatilor.

Relatia in general amicala dintre reprezentantii diferitor confesiuni in societate a contribuit la promovarea libertatii confesionale; cu toate acestea, conflictele dintre diferitele grupari de credinta Crestin-ortodoxa au continuat, si conform informatiilor care au parvenit din partea Baptistilor si Martorilor lui Iehova acestia au fost supusi hartuirilor din partea consiliilor raionale locale, preotilor Ortodocsi si enoriasilor acestora.

Guvernul SUA discuta problemele legate de libertatea confesionala ca parte a politicii generale de promovare a drepturilor omului. In special, Ambasada SUA a ridicat problema dificultatilor de inregistrare in cazul unor grupuri religioase la cel mai inalt nivel al Guvernului.

Sectiunea I. Demografia confesionala

Tara are o suprafata de aproximativ 13.000 mile patrate, si o populatie de 3,9 mln, conform datelor preliminare ale recensamantului din 2004, inclusiv Transnistria. Departamentul de Migratiune estimeaza ca dupa obtinerea independentei in 1992 aproximativ 500.000 si 1 milion de cetateni au parasit tara pentru a lucra peste hotare. De cele mai dese ori, tarile de destinatie sunt Rusia, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, si, mai recent, Marea Britanie si Irlanda.

Religia predominanta este cea Crestin Ortodoxa. Peste 90% din populatie apartine uneia dintre cele doua mitropolii Ortodoxe. Conform Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor (SSPC), Mitropolia Moldovei (MM) are aproximativ 1.224 parohii, iar Mitropolia Basarabiei (MB) - 199 parohii. Mitropolia Basarabiei a fost formata in 1992, cand un numar de preoti s-au indepartat de Mitropolia Moldovei, si a fost recunoscuta oficial abia in 2002, dupa ce ani de zile nu fusese recunoscuta. In plus, adeptii Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi (vechii credinciosi) reprezinta aproximativ 3,6 procente din populatie. Traditiile religioase ale Bisericii Ortodoxe se impletesc cu cultura si patrimoniul tarii. Multi atei declarati respecta sarbatorile religioase, isi fac semnul crucii, aprind lumanari si saruta icoanele daca traditia locala si un anumit eveniment impun acest lucru.

Printre adeptii altor confesiuni se numara romano-catolicii, baptistii, penticostalii, Adventisii de Ziua a Saptea, musulmanii, Martorii lui Iehova, bahaistii, evreii, adeptii cuviosului Moon, molocanii (un grup rusesc), evreii mesianici (care cred ca Isus a fost Mesia), luteranii, presbiterienii, crisnaizii, precum si alte grupuri crestine traditionale si evanghelice. Biserica lui Isus Hristos a Sfintilor din Ultima Zi (Mormonii) are doua congregatii, avand in total aproximativ 250 membri. Conform celor mai recente statistici ale Centrului Cultural Israelitean din Chisinau, comunitatea evreiasca numara aproximativ 25.000 membri, inclusiv aproximativ 15.000 membri in Chisinau; 2.500 in Balti si regiunile din apropiere; 1.600 in Tiraspol; 1.000 in Bender; si 4.000 in orasele.

Misionarii straini reprezinta mai multe credinte si religii.

Sectiunea II. Statutul Libertatii Confesionale

Cadrul juridic/ politic

Constitutia prevede libertatea confesionala, iar Guvernul in general respecta acest drept in practica; totusi, Legea cu privire la Culte din 1992, care codifica libertatile confesionale, contine restrictii care impiedica desfasurarea activitatilor de catre grupurile religioase neinregistrate. Desi legea a fost modificata in 2002, multe dintre aceste restrictii raman in vigoare. Legea prevede libertatea practicarii religiei, inclusiv dreptul fiecarei persoane de a-si practica religia sub orice forma. De asemenea, aceasta protejeaza si secretul confesiunii, permite cultelor sa-si creeze asociatii si fundatii, si prevede neimplicarea Guvernul in activitatile religioase ale cultelor religioase. Legea prevede in special ca "pentru a se putea organiza si activa," organizatiile religioase trebuie sa fie inregistrate pe langa Guvern, iar grupurile neinregistrate nu au drept de proprietate, nu pot angaja lucratori, sau obtine spatiu in cimitirele publice pe numele lor.

Nu exista o religie oficiala; cu toate acestea, Mitropolia Moldovei este favorizata de catre Guvern. Mitropolitul Chisinaului si al Intregii Moldove beneficiaza de pasaport diplomatic. Si alti slujitori de rang inalt ai Mitropoliei Moldovei detin pasapoarte diplomatice eliberate de catre Guvern.

Procedurile de inregistrare a organizatiilor religioase sunt aceleasi pentru toate grupurile. In 2002, Parlamentul a adoptat modificari la Legea cu privire la Culte. Astfel, pentru a se inregistra, o organizatie religioasa trebuie sa prezinte SSPC o declaratie de constituire a organizatiei, regulamentul intern si o descriere a crezurilor sale religioase de baza. SSPC introduce organizatia religioasa in Registrul Confesiunilor in termen de 30 zile lucratoare. Conform noilor proceduri, la solicitarea SSPC, instanta de judecata poate anula inregistrarea organizatiei religioase, daca cea din urma "desfasoara activitati care pun in pericol independenta, suveranitatea, integritatea si securitatea Republicii Moldova, ordinea publica, sau are legatura cu activitati politice." Modificarile stipuleaza, de asemenea, ca organizatiile religioase nu au dreptul sa includa in regulamentele lor orice prevederi care incalca Constitutia sau alte legi .

Guvernul a recunoscut si a inregistrat 21 culte religioase, multe dintre care sunt organizatii-umbrela cu multe subunitati in intreaga tara. Desi modificarile din 2002 ale Legii cu privire la Culte aveau scopul de a simplifica procesul de inregistrare care este in mare parte automat, SSPC continua sa refuze inregistrarea Mormonilor, Organizatiei Spirituale a Musulmanilor, Consiliului Central Spiritual Musulman din Moldova si a Bisericii Ortodoxe Adevarate din Moldova. Incepand cu anul 2000, mormonii au incercat, in repetate randuri, sa se inregistreze pe langa SSPC. Cea mai recenta cerere de inregistrare a acestora, depusa la 28 ianuarie 2004, urmeaza sa fie revazuta conform Serviciului de Stat.

In 1999, prin modificarea la Legea cu privire la Culte a fost legalizat prozelitismului; totusi, legea interzice explicit "prozelitismul abuziv," care este definita drept o incercare de a influenta convingerile religioase ale unui individ prin violenta sau abuz de putere. In timpul perioadei de referinta, autoritatile nu au intreprins nici o masura legala impotriva vreunei persoane pe baza de prozelitism.

Noul proiect de Lege cu privire la Culte, introdus in 2002, a fost revizuit de atunci pentru a exclude numeroase masuri cu caracter restrictiv. La sfarsitul perioadei de referinta, proiectul de lege era revizuit de catre Consiliul Europei.

In 2003, Parlamentul a aprobat o nou Lege cu privire la Combaterea Activitatilor Extremiste, care a intrat in vigoare in scurt timp. Criticii au fost ingrijorati de faptul ca legea ar putea fi folosita abuziv impotriva organizatiilor de opozitie, inclusiv impotriva organizatiilor religioase sau persoanelor care ar sustine sau ar avea legaturi cu anumite partide politice. Spre sfarsitul perioadei de referinta, aceasta lege nu a fost aplicata impotriva vreunui grup religios.

Codul Penal, in vigoare din 2003, include un articol care prevede pedeapsa pentru "predicarea convingerilor religioase sau desfasurarea ritualurilor religioase care dauneaza sanatatii cetatenilor sau aduc alte daune persoanelor si drepturilor acestora, sau care cheama cetatenii sa se abtina de la participarea in viata publica sau de la indeplinirea obligatiilor lor cetatenesti." Nici o organizatie nu a fost urmarita penal in baza noului cod pe parcursul perioadei de referinta.

Articolul 200 al Codului de Contraventii Administrative interzice orice activitati religioase ale organizatiilor religioase inregistrate sau neinregistrate daca acestea incalca legislatia in vigoare. Articolul permite, de asemenea, expulzarea cetatenilor straini care se implica in activitati religioase fara consimtamantul autoritatilor. Organizatia Spirituala a Musulmanilor a declarat ca, in primavara anului 2004, a fost penalizata in baza acestei prevederi legale pentru desfasurarea serviciilor religioase in localul care fusese inregistrat pe numele unei organizatii de caritate. Guvernul i-a acuzat de faptul ca activitatile lor nu se incadrau in activitatile si scopurile declarate ale organizatiei de caritate. Voluntarii straini ai Bisericii Mormone au fost, de asemenea, acuzati in baza acestui articol pentru faptul ca lucrau ilegal pentru o organizatie religioasa neinregistrata

Misionarilor straini li se permite sa intre in tara in baza unei vize turistice pentru o perioada de 90 zile. La fel ca si alti lucratori straini care doresc sa stea in tara pentru perioade mai lungi, acestia sunt supusi acelorasi dificultati birocratice de obtinere a permisului de sedere si a certificatelor de trecere a controlului vamal.

Conform Legii Invatamantului, "educatia morala si spirituala" este obligatorie pentru elevii scolilor primare si optionala pentru elevii din invatamantul secundar si superior. In unele scoli se predau ore de religie, desi inrolarea elevilor la acest curs se bazeaza pe cererea parintilor si disponibilitatea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor de organizare a acestor ore. In tara exista un numar de institute teologice, seminarii teologice si alte institutii de educatie religioasa.

Doua scoli publice si o gradinita sunt deschise special pentru evrei, iar una dintre gradinitele din Chisinau are o "grupa evreiasca" speciala. Aceste scoli primesc aceeasi finantare ca si scolile publice, beneficiind in acelasi timp de sustinere financiara din partea comunitatii. Totusi, elevii evrei nu sunt limitati numai la frecventarea acestor scoli. Organizatia Agudath Israel conduce o yeshiva privata pentru baieti si una pentru fete, ambele licentiate de catre Ministerul Educatiei. Numarul total de elevi in ambele scoli este mai mic de 100. Numarul total de elevi in scolile evreiesti este de aproximativ 300. Pentru alte confesiuni religioase nu exista scoli similare.

Legea prevede restituirea proprietatii care a fost confiscata in timpul regimului nazist iar ulterior a celui sovietic persoanelor represate sau exilate pe motiv politic. Aceasta lege a fost extinsa asupra tuturor comunitatilor religioase; cu toate acestea, in practica, Mitropolia Moldovei a fost favorizata in comparatie cu alte grupuri religioase. Biserica nu a intampinat dificultati in recuperarea practic a intregii proprietati, iar in cazurile cand proprietatea a fost distrusa, Guvernul a oferit compensatii alternative. Biserica si-a recuperat bisericile, scolile, spitalele, orfelinatele si proprietatile de ordin administrativ. Litigiile cu privire la proprietate intre Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei nu au fost solutionate.

Autoritatile transnistrene, de asemenea, au impus cerinte de inregistrare care afecteaza negativ grupurile religioase si au refuzat sa inregistreze unele grupuri. In aprilie 2004, un nou proiect de Lege cu privire la Culte, care, conform unor informatii, continea numeroase prevederi discutabile, a fost inaintat Sovietului Suprem al Transnistriei. In urma obiectiilor exprimate de catre Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Tiraspol si de catre unii deputati, proiectul de lege a fost remis pentru a fi revazut. La sfarsitul perioadei de referinta, proiectul urma sa fi revazut in cadrul unui comitet permanent al Sovietului Suprem.

Restrictii cu privire la libertatea confesionala

Legea cu privire la Culte contine restrictii care au impiedicat desfasurarea activitatilor de catre grupurile religioase neinregistrate, iar Guvernul a continuat sa refuze inregistrarea unor grupuri religioase.

Organizatiilor religioase neinregistrate nu li se permite sa cumpere pamant sau sa obtina autorizatia de a construi biserici sau seminarii. In unele cazuri, membrii grupurilor religioase neinregistrate desfasoara servicii religioase la domiciliu, in oficiile ONG-urilor si in alte localuri. In alte cazuri, grupurile obtin proprietatea si autorizatiile respective pe numele membrilor individuali. Bisericile sau filialele organizatiilor religioase inregistrate oficial nu sunt obligate sa se inregistreze la autoritatile locale; totusi, o filiala trebuie sa se inregistreze la autoritatea locala pentru a putea incheia tranzactii legale, inclusiv pentru a avea dreptul sa primeasca donatii pe numele organizatiei.

In februarie 2004, Curtea Suprema a respins decizia guvernului din 2001conform careia Mitropolia Moldovei devenea succesorul Bisericii Ortodoxe Romane de pana la cel de-al doilea razboi mondial cu scopul de a intra in posesia proprietatii acesteia. In aprilie 2004, drept raspuns la cererea depusa de catre guvern, Curtea Suprema a anulat hotararea judecatoreasca din februarie, astfel Mitropolia Moldovei a devenit inca o data succesorul legal al Bisericii Ortodoxe Romane de pana la cel de-al doilea razboi mondial. Mitropolia Basarabiei, care pretinde a fi succesorul legal si canonic al Bisericii Ortodoxe Romane de pana la cel de-al doilea razboi mondial, a contestat aceasta decizie si a depus, in mai 2004, dosarul la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), unde urmeaza sa fie examinat. Problema inregistrarii are si aspecte politice si religioase, deoarece apare intrebarea daca Biserica Ortodoxa trebuie sa fie orientata spre Patriarhia din Moscova (in cazul Mitropoliei Moldovei) sau spre Patriarhia din Bucuresti (in cazul Mitropoliei Basarabiei).

In 2002, dupa o serie indelungata de refuzuri de inregistrare si reclamatii, Curtea Suprema de Justitie a hotarat ca Guvernul trebuie sa inregistreze Biserica Ortodoxa Adevarata din Moldova, o filiala a Bisericii Ortodoxe Ruse din Strainatate (RBRS), cu sediul in SUA. Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor nu a implementat respectiva decizie in perioada prevazuta de 30 zile, iar apoi a solicitat Curtii sa prelungeasca acest termen cu inca 2 saptamani pentru a inregistra biserica. Trei saptamani mai tarziu, in loc sa inregistreze biserica, Serviciul de Stat a depus o cerere, care a fost respinsa de Curtea de Apel. La inceputul anului 2004, Primul Ministru a depus o alta cerere, care a fost respinsa ulterior de catre Curtea Suprema. La sfarsitul perioadei de referinta, Biserica a ramas neinregistrata. Conform Serviciul de Stat, Biserica nu poate fi inregistrata deoarece formularea deciziei Curtii obliga Guvernul si nu Serviciul de Stat sa inregistreze Biserica. Biserica a depus cererea de inregistrare in 1997, 1998, si 2000; Guvernul a respins aceste cereri din diferite motive.

Mormonii au continuat sa intampine obstacole birocratice la cererile de inregistrare, inclusiv la cea de a treia si cea mai recenta cerere din ianuarie 2004. In martie 2004, SSPC a solicitat celelalte documente, pe care mormonii le-au prezentat. In august 2004, doi cetateni americani care au venit sa lucreze voluntar pentru o organizatie de caritate inregistrata de catre mormoni au fost acuzati si condamnati pe motivul ca lucrau ilegal pentru o organizatie religioasa neinregistrata. In septembrie 2004, Curtea de Apel a respins decizia instantei inferioare de judecata cu privire la acest caz si a renuntat la toate acuzatiile. In pofida acestei hotarari judecatoresti, in septembrie 2004, biserica a primit o scrisoare din partea SSPC, conform careia actiunea cu privire la cererea de inregistrare era suspendata din cauza unei incalcari a Legii cu privire la Culte de catre membrii organizatiei. De atunci nu s-a mai luat nici o masura cu privire la cererea de inregistrare, iar SSPC nu a mai dat nici o explicatie cu privire la amanare.

SSPC a refuzat cu numeroase ocazii inregistrarea atat a Organizatiei Spirituale a Musulmanilor cat si a Consiliului Central Spiritual al Musulmanilor din Moldova (cel din urma asociat Consiliului Central Spiritual al Musulmanilor din Rusia si statele CSI). Cea mai recenta cerere de inregistrare a Organizatiei Spirituale a Musulmanilor a fost depusa la 28 iunie 2005. Organizatia Spirituala a Musulmanilor a acuzat guvernul in Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru refuzul de a fi inregistrata, cazul fiind in asteptare de a fi solutionat. Consiliul Central Spiritual al Musulmanilor din Moldova a depus in 2002 in organele locale o plangere impotriva SSPC. Cazul a fost solutionat de Curtea de Apel, care in luna septembrie 2003 s-a pronuntat in favoarea grupului Musulmanilor, si a emis ordonanta conform careia guvernul trebuia sa inregistreze organizatia. Ulterior guvernul a atacat cu apel decizia la Curtea Suprema, care a remis cauza la Curtea de Apel pentru reexaminare. In martie 2004, Curtea de Apel a inceput reexaminarea cazului. La sfarsitul perioadei incluse in acest raport, cazul era inca in proces de examinare.

Baptistii au raportat interventii din partea autoritatilor guvernului in procesul de constructie a lacasurilor pentru rugaciuni. In luna mai 2004, autoritatile au stopat constructia unei biserici baptiste in satul Capriana, care este bastina celei mai vechi manastiri ortodoxe din Moldova si a initiat o cercetare a legalitatii proiectului. Baptistii si primarul din localitate sustin ca toate documentele si autorizatiile necesare, eliberate in anul 2001, au fost obtinute pe cale legala. Baptistii s-au adresat atat autoritatilor raionale, cat si celor centrale, pentru a incerca sa solutioneze problema.

Martorii lui Iehova de asemenea au semnalat cateva interventii in procesul de constructie sau renovare a lacasurilor de cult. In noiembrie 2004, primaria Comrat a refuzat sa le elibereze Martorilor lui Iehova autorizatia de constructie a unui lacas in Comrat. In luna septembrie 2004, Consiliul satesc al localitatii Saratenii Vechi au votat pentru anularea certificatului de planificare urbana si a autorizatiei de constructie, acte eliberate anterior, pentru a stopa renovarea unei case de rugaciuni din localitate.

Autoritatile din Transnistria au impus cerinte rigide de inregistrare si au folosit alte mecanisme legale pentru a limita libertatea religioasa a unor grupuri religioase. Grupurile religioase Evangheliste care se intrunesc in case private au fost avertizate in nenumarate randuri ca nu dispun de autorizatia adecvata pentru a-si folosi resedintele in calitate de adapost pentru ceremonii religioase. In trecut, acestia si alte grupuri ne-ortodoxe de obicei nu aveau dreptul sa inchirieze proprietati si deseori erau hartuiti in timpul slujbelor religioase..
Autoritatile Transnistrene au elaborat o cartulie, utilizata la toate nivelele de instruire scolara, ce contine informatii negative si defaimatoare cu privire la Martorii lui Iehova.

In 2002, Procurorul Municipal din Tiraspol a solicitat anularea inregistrarii Martorilor lui Iehova in Transnistria si interzicerea activitatii grupului in regiunea respectiva, in ciuda faptului ca acestia au fost inregistrati in mod legal de trei ori, incepand cu anul 1991. Ca raspuns, Comisionarul Transnistrian "prezidential" pentru Religie si Culte a instruit cateva departamente guvernamentale, pentru ca Martorii lui Iehova sa fie considerati ilegali pana in momentul solutionarii procesului pornit impotriva lor.

In acelasi timp, Martorii lui Iehova au depus o plangere impotriva Comisionarului pentru Religie si Culte pentru refuzul repetat de a acredita liderii religiosi ai acestora. In luna iulie 2004, judecatoria municipala Tiraspol a decis limitarea activitatii Martorilor lui Iehova in mun. Tiraspol si anularea inregistrarii acestora din 1997. In acelasi timp, judecatoria a respins solicitarea din anul 2002 a procuraturii prin care se cerea interzicerea tuturor activitatilor grupului si a decis ca Comisionarul pentru Religie si Culte sa reexamineze cererea inaintata de Martorii lui Iehova pentru acreditarea liderilor lor.

Din momentul pronuntarii deciziei judecatoresti, Comunitatea Martorilor lui Iehova a functionat in baza documentelor sale de fondare din 1994. In luna decembrie 2004, procurorul municipiului Tiraspol a anuntat Martorii lui Iehova ca biserica trebuie sa se inregistreze si ca liderii urmeaza sa obtina acreditare pentru a-si putea continua activitatea. In ciuda acestui fapt, Comisionarul refuza in continuare eliberarea certificatului de acreditare. Martorii lui Iehova au atacat cu apel decizia la Curtea Suprema din Tiraspol la inceputul anului 2005. Curtea a refuzat examinarea cazului, transmitandu-l inapoi la Procuratura Municipala Tiraspol. Martorii lui Iehova planifica sa trimita cazul spre solutionare la CEDO.
Comunitatea baptista din Transnistria a depus o cerere de inregistrare in anul 2004, care, la sfarsitul perioadei de raportare, inca nu era examinata.

Nu au fost raportate cazuri de luare in prizonierat sau de detentie pe motive religioase.

Abuzuri ale Libertatii Confesionale

Organizatia Spirituala a Musulmanilor a raportat hartuirea continua de catre politie si noi probleme in relatia cu Ministerul Justitiei in perioada cuprinsa in prezentul raport. Incepand cu primavara anului 2004, politia a aparut de multe ori la rugaciunile de vineri ale grupului, care au loc la sediul organizatiei Islamice locale "Calauza", pentru a verifica actele participantilor si pentru a face fotografii.
In luna martie 2004, politia a facut o razie in locurile de intalnire, dupa rugaciunea de vineri, retinand cativa membri. Ulterior au fost deportati trei cetateni sirieni, pentru lipsa documentelor legale corespunzatoare de resedinta. Autoritatile au pretins ca serviciile religioase erau ilegale, din motiv ca organizatia este inregistrata ca local de caritate si nu era utilizata conform scopurilor stabilite. In martie 2005, "Calauza" a primit o scrisoare de la Ministerul Justitiei prin care se cerea incetarea propagarii unui cult neinregistrat.

In iulie 2004, Mormonii au declarat ca politia a aparut la una dintre ceremoniile religioase care se desfasoara la sediul organizatiei lor de ajutor umanitar. Politia a filmat si a fotografiat ceremonia si a interogat cativa participanti despre activitatile lor.

Martorii lui Iehova si baptistii au semnalat multe situatii in care le-au fost aplicate amenzi administrative. O data, politia locala din Gordinestii Noi a amendat un membru al Martorilor lui Iehova pentru ca nu a asigurat securitatea adecvata a locului de intalnire a grupului respectiv. Era acuzat de faptul ca nu a instalat gratii la usi si ferestre si nu activa paza 24 de ore din 24. Baptistii au raportat amenzi similare, in pofida faptului ca legislatia in vigoare nu prevede asemenea cerinte. In toate aceste cazuri, amenzile au fost anulate in urma atacului cu apel al deciziilor.

Martorii lui Iehova din Transnistria au raportat si ei ca le-au fost aplicate amenzi administrative, precum si arest nejustificat al membrilor acestui grup. In toate cazurile raportate, acuzatiile au fost anulate de catre Curtea Suprema, ca urmare a atacarii cu apel. La 4 octombrie 2004, la punctul de frontiera din Lipcani, un granicer a luat 800 de carti de la reprezentantii Martorilor lui Iehova, invocand importul ilicit al cartilor ca temei pentru confiscare. In luna noiembrie 2004, literatura a fost restituita Martorilor lui Iehova, dupa ce au depus o plangere la seful punctului de trecere a frontierei din Tiraspol.

Convertirea religioasa fortata

Nu au fost raportate cazuri de convertire religioasa fortata, inclusiv a cetatenilor americani minori care au fost rapiti sau dusi in mod ilegal din SUA. Nu le-a
fost interzisa intoarcerea acestora in SUA.

Abuzuri din partea organizatiilor teroriste

In perioada de referinta nu au fost semnalate abuzuri, din partea unor organizatii teroriste, orientate spre anumite religii.

Sectiunea III. Atitudinea Societatii

Relatiile general-amicale dintre religii in societate au contribuit la promovarea libertatii confesionale. Conflictul dintre Mitropolia Ortodoxa a Basarabiei si Mitropolia Ortodoxa a Moldovei continua, in pofida acestui fapt, membrii bisericilor respective nu ataca dreptul adversarilor la libertatea credintei. Baptisti si Martorii lui Iehova din diferite regiuni ale tarii s-au plans de faptul ca dreptul lor de a-si practica liber religia a fost limitat de catre consiliile municipale locale si de catre preotii si enoriasii ortodocsi. Ei au raportat si abuzuri verbale si fizice din partea localnicilor, instigati de preotii ortodocsi locali.

In satul Rosietici, Baptistii au incercat sa inregistreze si sa construiasca o biserica timp de cativa ani, dar li s-a refuzat in mod repetat inregistrarea din partea primarului local si a consiliului local. In satul Hijdieni, Baptistilor li s-a refuzat in dreptul de a renova o cladire pe care au cumparat-o cu scopul de a construi o biserica. Satenii locali au distrus gardul proprietatii si au incercat sa vandalizeze cladirea.
In vara anului 2004, Martorii lui Iehova din satul Saratenii Vechi au inceput renovarea unei case pentru construirea unui lacas de cult. La 29 august 2004, in timp ce Martorii lui Iehova au lucrat asupra constructiei, 80 de localnici, in frunte cu preotul si cu primarul satului au venit la locul constructiei, amenintand si insultand muncitorii. La 1 septembrie 2004, aproximativ 50 persoane in frunte cu primarul satului au intrat fortat in edificiu si i-au agresat verbal si fizic pe Martorii lui Iehova prezenti.

S-au raportat cateva articole negative publicate in presa cu privire la religiile neortodoxe. Martorii lui Iehova au fost tinta articolelor, fiindu-le criticata credinta si legitimitatea acesteia. Baptisti din Transnistria acuza comunicate de presa care sustin ca religia acestora are un caracter negativ.
La 3.05.2005, sase morminte au fost distruse in cimitirul evreiesc din Chisinau. Trei tineri, doi din Chisinau si unul din Tiraspol, au fost arestati in legatura cu acest act de vandalism. Motivele actului de vandalism nu erau clare, iar comunitatea evreiasca a declarat ca nu crede ca incidentul a fost o manifestare de antisemitism.
Nu s-a inregistrat nici un progres in procesele de investigare a catorva acte de antisemitism care au avut loc la Tiraspol in martie si mai 2004. Intre 14 si 30 martie 2004, peste 70 de pietre de mormant din cimitirul evreiesc din Tiraspol au fost distruse. Pe morminte au fost pictate svastici sau alte simboluri naziste, iar multe dintre ele au fost distruse definitiv. La 4 mai 2004, persoane necunoscute au incercat sa dea foc la Sinagoga, aruncand un coktail Molotov aproape de o sursa locala de gaze. Atacul a esuat, focul fiind stins de trecatori. Autoritatile transnistrene cred ca autorii atacului sunt aceleasi persoane. In anul 2003, persoane necunoscute au distrus 8 morminte dintr-un cimitir evreiesc din Balti. Insa, conform spuselor unui rabin din Chisinau, nu este clar daca evenimentele au fost motivate de antisemitism.

Sectiunea IV. Politica guvernamentala a SUA

Guvernul SUA discuta cu Guvernul problema libertatii confesionale ca parte a politicii sale generale de promovare a drepturilor omului. Functionari ai Ambasadei SUA au avut intalniri cu lideri si reprezentanti legali ai multor organizatii religioase. Ei au discutat inregistrarea, repunerea in drepturi si alte probleme pe care organizatiile le-au avut cu autoritatile. Ambasada este preocupata de dificultatile de inregistrare ale unor grupuri religioase, preocupare impartasita la cel mai inalt nivel guvernamental. Ambasada a trimis doua scrisori diplomatice guvernului in care si-a exprimat ingrijorarea cu privire al interzicerea inregistrarii unor grupuri. De asemenea, in scrisori era mentionata si ingrijorarea privind faptul ca unor grupuri religioase le este impiedicata constructia caselor de cult.
In perioada de raportare, un functionar al Ambasadei s-a intalnit cu seful SSPC pentru a discuta dificultatile unor organizatii in procesul de obtinere a inregistrarii oficiale.
Un reprezentant al Ambasadei mentine legaturi permanente cu lideri religiosi din intreaga tara. Ambasada SUA s-a intalnit cu liderii majoritatii organizatiilor religioase, inclusiv ai Mitropoliei Moldovei, ai Mitropoliei Basarabiei, Bisericii Romano-catolice si Comunitatii Evreiesti. Angajatii Ambasadei au relatii oficiale sau sociale cu majoritatea misionarilor americani rezidenti. Ambasada a sustinut activitatile grupurilor religioase si laice si a initiat cateva proiecte, implementate de catre ONG-uri, pentru promovarea tolerantei si a intelegerii in societate. In anul 2004, Ambasada a fondat si un proiect cu privire la libertatea confesionala in societatile postsovietice prin intermediul Contemporary Issues Fellowship.
In anul 2003, Ambasada a transmis copii ale documentelor cu referire la Holocaust, oferite de Guvern Muzeului Memorial Holocaust din Washington D.C.