Rapoartele guvernului SUA despre Moldova

Raportul cu privire la libertatea confesionala internationala 2004 facut in fata Congresului: Moldova

Constitutia prevede libertatea confesionala si in general guvernul respecta acest drept in practica; cu toate acestea, exista restrictii in legislatie care uneori inhiba desfasurarea activitatilor de catre unele grupuri religioase.

Nu au intervenit schimbari in ceea ce priveste respectul fata de libertatea confesiunii in perioada de raportare. Guvernul continua sa sprijine deciziile sale anterioare de refuz al inregistrarii unor grupuri religioase. Mai multor grupuri religioase minoritare din regiunea separatista transnistreana ce nu este controlata de guvern in continuare le-a fost refuzata inregistrarea, iar acestea sunt hartuite de catre autoritati.

Relatia in general amiabila dintre reprezentantii diferitor confesiuni in societate contribuie la exersarea libertatii confesionale; cu toate acestea, disputele dintre gruparile ce apartin credintei crestin-ortodoxe au continuat, de asemenea exista informatii conform carora Martorii lui Iehova sunt hartuiti de catre consiliile mai multor sate si orase, de catre preotii si enoriasii ortodocsi. Au fost inregistrate mai multe actiuni antisemite in regiunea separatista transnistreana, inclusiv profanarea unui cimitir evreiesc si incercarea de a incendia o sinagoga.

Guvernul SUA discuta problemele libertatii confesionale cu guvernul Moldovei ca parte a politicii sale generale de promovare a drepturilor omului. Ambasada SUA si-a exprimat ingrijorarea sa Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor in special in privinta dificultatilor persistente intampinate de unele grupuri religioase in incercarea de a obtine inregistrarea.

Sectiunea I. Demografia confesionala

Tara se intinde pe o suprafata de aproximativ 13,000 mile patrate si are o populatie de 4.2 milioane, conform anuarului Departamentului Statisticii din 2003. Ca urmare a emigratiei ilegale si frauduloase, Departamentul pentru Migratii estimeaza ca intre 500,000 si un milion de moldoveni lucreaza in strainatate. Principalele tari de destinatie sunt Rusia, Italia, Portugalia, Spania si Grecia, iar de curand Marea Britanie si Irlanda. Religia predominanta este crestinismul ortodox. Nouazeci de procente din populatie conventional apartin de una dintre cele doua mitropolii ortodoxe. Mitropolia Moldovei, conform datelor Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor, are 1194 de parohii; Mitropolia Basarabiei are 124 de parohii. Pe langa aceasta, urmasii Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi reprezinta aproximativ 3.6 procente din populatie. Traditiile religioase ale bisericii ortodoxe se impletesc cu cultura si patrimoniul tarii. Multi atei declarati respecta in mod obisnuit sarbatorile religioase, isi fac semnul crucii si chiar aprind lumanari si saruta icoane daca asa dicteaza traditia locala si prilejul. Printre adeptii altor confesiuni se numara romano-catolicii, baptistii, penticostalii, adventistii celei de-a 7-a zi, musulmanii, Martorii lui Iehova, bahaistii, evreii, adeptii cuviosului Moon, molocani (un grup rusesc), evreii mesianici (care cred ca Isus a fost Mesia), luterani, presbiterieni, adeptii lui Hare Krisna si alte cateva grupuri crestine traditionale si evanghelice. Biserica lui Isus Hristos al Sfintilor din Ultima Zi (mormonii) are 2 congregatii, si un numar total de aproximativ 250 membri. In conformitate cu ultimele date disponibile, comunitatea evreiasca numara aproximativ 31,300 membri, inclusiv aproximativ 20,000 care locuiesc in Chisinau; 3,100 in Balti si regiunile alaturate; 2,200 in Tiraspol; 2,000 in Bender/Tighina; si 4,000 in orase mai mici.

Misionarii straini reprezinta mai multe credinte si culte.

Sectiunea II. Statutul Libertatii Confesionale

Cadrul Juridic si Politic

Constitutia prevede libertatea confesionala, iar guvernul in general respecta acest drept in practica; in acelasi timp, Legea cu privire la Culte din 1992 care codifica libertatile confesionale contine restrictii care inhiba desfasurarea activitatilor de catre grupurile religioase neinregistrate. Cu toate ca legea a fost modificata in iulie 2002, multe restrictii raman in continuare in vigoare. Legea prevede libertatea practicarii religiei, inclusiv dreptul fiecarei persoane de a-si profesa religia sub orice forma. Aceasta protejeaza, de asemenea, si secretul confesiunii, permite cultelor sa formeze asociatii si fundatii si prevede neimplicarea guvernului in activitatile religioase ale cultelor religioase. Legea prevede in special ca organizatiile religioase trebuie inregistrate pe langa guvern "pentru a se putea organiza si functiona", iar grupurile neinregistrate nu au drept de proprietate, nu pot angaja lucratori sau obtine spatiu in cimitirele publice pe numele lor.

Nu exista o religie de stat; in acelasi timp, Mitropolia Moldovei se bucura de tratament favorabil din partea guvernului. Mitropolitul Moldovei si al Intregii Moldove poseda pasaport diplomatic. Dupa unele surse, si alti slujitori de rang inalt ai Mitropoliei poseda pasapoarte diplomatice emise de guvern.

Procedura de inregistrare a cultelor religioase este aceeasi pentru toate grupurile. La 12 iulie 2002, parlamentul a adoptat modificari la Legea cu privire la Culte care prevad inregistrarea organizatiilor religioase odata cu prezentarea catre Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor a declaratiei de constituire a organizatiei, a regulamentului intern si a descrierii principalelor crezuri religioase ale grupului. Serviciul de Stat introduce grupul religios in Registrul Cultelor in termen de 30 zile lucratoare. In baza noilor proceduri, la solicitarea Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor, instanta judiciara poate anula inregistrarea cultului daca acesta "desfasoara activitati care dauneaza independentei, suveranitatii, integritatii si securitatii Republicii Moldova, ordinii publice, sau sunt legate de activitati politice." Modificarile prevad de asemenea ca organizatiile religioase nu au dreptul sa includa in regulamentele sale orice prevederi care ar putea incalca Constitutia si alte legi.

Cu toate ca modificarile la Legea cu privire la Culte aveau ca scop simplificarea procesului de inregistrare si automatizarea acestuia, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor continua sa refuze inregistrarea unor grupuri, cum ar fi Organizatia Spirituala a Musulmanilor. Membrii acestei organizatii au incercat in repetate randuri sa se inregistreze la Serviciul de Stat, iar motivul invocat al refuzului formularelor de inregistrare depuse era ca documentele prezentate nu sunt valide.

Guvernul a recunoscut si a inregistrat 21 culte religioase, multe dintre care sunt organizatii umbrela cu subunitati in toata tara. In acelasi timp, unor organizatii li s-a refuzat inregistrarea sau acestea au intampinat dificultati legate de formularele pentru inregistrare depuse. In 1999, a intrat in vigoare modificarea Legii cu privire la Culte ce prevede legalizarea prozelitismului. In acelasi timp, legea interzice clar "prozelitismul abuziv", care este definit ca si incercare de a influenta convingerile religioase ale unui individ prin violenta sau abuz de putere. In perioada de raportare, autoritatile nu au deschis dosare pe cazuri de prozelitism.

In decembrie 2002, a fost facut publicitatii un nou proiect de lege cu privire la culte, care continea multe prevederi contencioase. Acest proiect continea initial foarte multe masuri restrictive. Proiectul a fost revizuit de cateva ori de atunci, si, dupa unele date, multe dintre articolele restrictive au fost excluse. La sfarsitul perioadei de raportare, proiectul de lege era la guvern in ultima etapa de examinare, inainte de a fi expediat la parlament spre aprobare.

In februarie 2003, parlamentul a adoptat o noua Lege cu privire la Combaterea Activitatilor Extremiste, care a intrat in vigoare la 28 martie 2003. Criticii acestei legi s-au aratat ingrijorati de faptul ca aceasta lege ar putea fi utilizata abuziv impotriva organizatiilor de opozitie, care pot include si culte sau persoane religioase care sustin sau au legaturi cu partide politice. Spre sfarsitul perioadei de raportare, aceasta lege nu a fost folosita impotriva vreunei organizatii religioase.

Noul Cod Penal, adoptat de parlament la 18 aprilie 2002 si intrat in vigoare la 12 iunie 2003, contine un articol care prevede penalizarea pentru "predicarea convingerilor religioase sau desfasurarea ritualurilor religioase care dauneaza sanatatii cetatenilor sau aduc alte daune persoanelor si drepturilor acestora, sau care cheama cetatenii sa se abtina de la participarea in viata publica sau de la indeplinirea obligatiunilor lor cetatenesti." Dupa unele date, autorii au copiat acest pasaj aproape integral din codul adoptat in 1961, cand tara era parte a Uniunii Sovietice. Nici o organizatie nu a fost urmarita judiciar in baza noului cod in perioada de raportare.

Articolul 200 al Codului de Contraventii Administrative, care a fost adoptat in 1985, interzice activitatea organizatiilor religioase inregistrate sau neinregistrate, daca aceasta incalca legislatia in vigoare. Articolul, de asemenea, permite expulzarea din tara a cetatenilor straini care se implica in activitati religioase fara consimtamantul autoritatilor. Organizatia Spirituala a Musulmanilor a anuntat ca a fost amendata in baza acestei prevederi juridice pentru desfasurarea serviciilor religioase intr-un local destinat unei organizatii de caritate. Guvernul i-a acuzat de faptul ca actiunile lor nu se incadreaza in activitatile si scopurile declarate ale organizatiei de caritate sus-mentionate.

Misionarii straini au permisiunea de a intra in tara pentru o perioada de 90 zile cu viza turistica. Acestia intampina aceleasi dificultati birocratice in obtinerea permiselor de sedere si a certificatelor de trecere a controlului vamal ca si alti lucratori straini ce doresc sa ramana in Moldova pentru perioade mai lungi.

In 2000, parlamentul a modificat Legea cu privire la Invatamant, facand "educatia morala si spirituala" obligatorie pentru invatamantul primar si facultativa pentru invatamantul secundar si superior. Programul a fost introdus pe etape, incepand cu 2001 pentru clasa intaia, si 2002 si 2003 pentru clasele a doua si a treia. In unele scoli, exista cursuri specifice de religie, cu toate ca prezenta acestora este conditionata atat de cererea si aprobarea parintilor, cat si de faptul daca scoala dispune de fonduri suficiente pentru finantarea acestor cursuri. In tara exista cateva institute si seminarii teologice si alte institutii de educatie religioasa.

Exista doua scoli publice si o gradinita de copii doar pentru evrei, iar una din gradinitele de copii din Chisinau are o "grupa evreiasca" speciala. Aceste scoli primesc aceeasi finantare ca si alte scoli publice, dar primesc se bucura de suport financiar si din partea comunitatii. In acelasi timp, copii evrei nu sunt limitati doar la aceste scoli. Nu exista scoli sau informatii despre scoli similare pentru alte grupuri religioase. Organizatia Agudath Israel conduce o yeshiva privata de baieti si una de fete, ambele licentiate la Ministerul Invatamantului. Numarul total al elevilor din ambele scoli este mai mic de 100 persoane. Numarul total al elevilor in scolile evreiesti, inclusiv acele private conduse de Agudath Israel si acele publice, este de aproximativ 300 persoane.

Autoritatile Transnistriei au stabilit de asemenea anumite cerinte pentru inregistrare care afecteaza negativ grupurile religioase; acestea refuza sa inregistreze unele grupuri. In aprilie, un nou proiect al Legii cu privire la Culte, care dupa unele informatii continea multe prevederi contencioase, a fost propus spre examinare Sovietului Suprem al Transnistriei. In urma obiectiilor serioase expuse de catre Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Tiraspol si de unii deputati, proiectul de lege a fost remis spre revizuire. Dupa unele informatii, in pofida acestor obiectii, prevederile contencioase din proiectul de lege sunt sustinute de o serie de factori de decizie din Transnistria. E posibil ca Sovietul Suprem sa examineze proiectul de lege revizuit in aceasta toamna.

Restrictiile Libertatii Confesionale

Legea cu privire la Culte contine unele restrictii care inhiba activitatea grupurilor religioase neinregistrate, iar guvernul in continuare refuza sa inregistreze unele grupuri religioase. Organizatiile religioase neinregistrate nu au dreptul de a cumpara pamant sau de a obtine autorizatii de constructie a bisericilor sau a seminariilor. In unele cazuri, membrii grupurilor neinregistrate organizeaza servicii religioase la domiciliu, in oficiile unor organizatii neguvernamentale (ONG) sau in alte incaperi. In alte cazuri, grupurile capata proprietatea si autorizatiile respective prin intermediul membrilor lor, care le obtin ca persoane fizice. Bisericile separate sau filialele organizatiilor religioase inregistrate oficial nu sunt obligate sa se inregistreze separat la autoritatile locale; in acelasi timp, acestea trebuie sa se inregistreze la autoritatea publica locala daca doresc sa incheie tranzactii juridice ca entitati juridice separate, inclusiv daca doresc sa primeasca donatii pe numele organizatiei.

In septembrie 2001, guvernul a declarat Mitropolia Moldovei - subordonata canonic Patriarhiei Moscovei - succesor legal al Bisericii Ortodoxe Romane de inainte de cel de-al doilea razboi mondial cu drept de proprietate asupra bunurilor acesteia; cu toate acestea, nu au fost incercari de a recupera bunurile aflate in proprietatea Mitropoliei Basarabiei, subordonata canonic Patriarhiei de la Bucuresti a Bisericii Ortodoxe Romane. In februarie, Curtea Suprema de Justitie a Moldovei a revocat aceasta decizie a guvernului din 2001. In aprilie, ca raspuns la apelul depus de guvern, Curtea Suprema a anulat decizia sa din februarie si a declarat din nou Mitropolia Moldovei succesoare legala a Bisericii Ortodoxe Romane de inainte de cel de-al doilea razboi mondial. Mitropolia Basarabiei, care se considera succesoare legala si canonica a Bisericii Ortodoxe Romane de inainte de cel de-al doilea razboi mondial, nu accepta aceasta decizie si a declarat ca va depune dosarul la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Mitropolia Basarabiei a fost formata in 1992 de cativa preoti care s-au separat de Mitropolia Moldovei, si a fost recunoscuta abia in 2002, dupa multi ani de refuzuri de a o recunoaste. Problema recunoasterii are atat conotatii politice, cat si religioase, pentru ca aceasta ridica intrebarea daca Biserica Ortodoxa din Moldova ar trebui sa se orienteze spre Patriarhia Rusa sau spre cea Romana.

La 29 mai 2002, dupa o serie lunga de refuzuri de inregistrate si apeluri, Curtea Suprema de Justitie a hotarat ca Guvernul trebuie sa inregistreze Biserica Ortodoxa Adevarata din Moldova, filiala a Bisericii Ortodoxe Ruse din Strainatate cu sediul in Statele Unite. Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor nu a implementat aceasta decizie in cele 30 zile prevazute si a cerut Curtii sa prelungeasca acest termen cu 2 saptamani pentru a inregistra biserica. Insa dupa 3 saptamani, in loc de inregistrare, Serviciul de Stat a depus un apel extraordinar la Curtea de Apel pe acest caz. Curtea a revizuit apelul si a decis ca Serviciul nu avea dreptul sa il depuna, pentru ca plangerea initiala fusese depusa impotriva Guvernului, nu impotriva Serviciului de Stat. Peste alte cateva saptamani, a facuta o interpelare din partea Primului Ministru. La inceputul anului 2004, interpelarea a fost remisa Curtii Supreme de Justitie; aceasta era in proces de examinare la sfarsitul perioadei de raportare. Biserica a depus formulare pentru inregistrare in anii 1997, 1998 si 2000; Guvernul a refuzat toate aceste formulare invocand diverse motive.

Mormonii se ciocnesc in continuare cu diverse obstacole birocratice si inca nu au obtinut inregistrarea. Acestia au depus documentele formularul pentru inregistrare ultima oara in ianuarie, iar in martie Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor a solicitat documente adaugatoare. Nu au fost intreprinse alte actiuni in legatura cu cererea de inregistrare, iar Biserica Mormona nu a anuntat alte refuzuri sau presiuni din partea organelor de stat. Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor a refuzat cu mai multe ocazii sa inregistreze Organizatia Spirituala a Musulmanilor si Consiliul Spiritual Central Musulman din Moldova (acesta din urma are legaturi cu Consiliul Spiritual Central Musulman din Rusia si din alte state CSI). Organizatia Spirituala a Musulmanilor a depus plangere impotriva Guvernului la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru refuzul de a inregistrare; cazul urmeaza sa fie examinat. Consiliul Spiritual Central Musulman din Moldova a depus plangere impotriva Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor intr-o instanta locala in octombrie 2002. Dosarul a fost examinat de Curtea de Apel, care a decis in favoarea grupului musulman la 19 septembrie 2003 si a cerut Guvernului sa inregistreze organizatia. Ulterior Guvernul a depus cerere de apel asupra deciziei la Curtea Suprema de Justitie, care a remis dosarul Curtii de Apel pentru reexaminare. La 15 martie, Curtea de Apel a inceput reexaminarea dosarului. Dosarul era in examinare la sfarsitul perioadei de raportare.

Legea prevede ca victimele represaliilor politice si persoanele exilate pot cere restituirea proprietatii confiscate in timpul regimurilor succesive nazist si sovietic. In practica, aceasta prevedere se extinde si asupra comunitatilor religioase; totusi, Biserica Ortodoxa din Moldova este favorizata in raport cu alte culturi. Biserica si-a recuperat cu usurinta practic toata proprietatea; in cazurile in care aceasta a fost distrusa, Guvernul ofera o recompensa alternativa. Biserica si-a recuperat lacasuri sfinte, scoli, spitale, orfelinate si constructii administrative. Disputele de proprietate dintre Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei nu au fost inca solutionate. Comunitatea evreiasca a obtinut rezultate diferite in efortul de recuperare a proprietatii; totusi, in perioada acoperita de acest raport, nu existau dosare de restitutie in asteptare inaintate de comunitatea evreiasca.

Autoritatile transnistrene au elaborat un manual care sa fie utilizat in toate clasele, si care contine, dupa unele date, informatii negative sau defaimatoare la adresa Martorilor lui Iehova. Conducerea Transnistriei foloseste conditiile de inregistrare si alte mecanisme juridice pentru a limita libertatea confesionala a unor grupuri religioase. Grupurilor evanghelice, care se intrunesc in locuinte private, li se comunica, dupa unele informatii, ca acestea nu poseda autorizatii necesare pentru folosirea resedintelor sale ca incaperi pentru petrecerea serviciilor religioase. In trecut, aceste si alte grupuri ne-ortodoxe nu aveau permisiunea de a arenda incaperi; acestea erau deseori hartuite in timpul serviciilor religioase.

In 1997 autoritatile din Transnistria au anuntat ca vor anula inregistrarea Martorilor lui Iehova. Martorii lui Iehova din Transnistria au fost inregistrati initial in 1991, iar biserica acestora a fost ulterior inregistrata din nou la "ministerul justitiei" Transnistriei din 1994 pana in 1997. Totusi, in 1997, "consilierul prezidential pentru religii si culte" din Transnistria a trimis scrisori oficiale autoritatilor publice, anuntandu-le ca activitatea Martorilor lui Iehova este interzisa si ca inregistrarea acestora a fost anulata. Aceste insinuari erau false. Folosindu-se de scrisoarea inselatoare semnata de "consilierul prezidential", autoritatile au hartuit Martorii lui Iehova in repetate randuri, inclusiv prin oprirea distributiei literaturii religioase sau prin refuzul de a accepta o cerere de autorizare pentru constructia unei case de rugaciuni. In noiembrie 2001, organizatia Martorilor lui Iehova a depus o plangere oficiala catre "presedintele" Transnistriei, iar in ianuarie 2002 ei au depus plangere la magistratura din Tiraspol impotriva actiunilor ilegale ale "consilierului prezidential pentru religii si culte". La 18 iulie 2002 "consilierul prezidential pentru religii si culte" a trimis o noua scrisoare diferitor institutii guvernamentale cu instructiuni de a considera Martorii lui Iehova in afara legii pana la inchiderea dosarului deschis impotriva lor. Martorii lui Iehova au depus o plangere oficiala si au initiat un proces de raspuns impotriva "consilierului prezidential pentru religii si culte". Dupa cateva sedinte, instanta a decis sa suspende procesul judiciar pana la finalizarea dosarului de lichidare a organizatie. La 11 decembrie, iehovistii au fost informati despre faptul ca aceste doua procese vor fi combinate intr-unul singur, care va fi judecat de un panel de trei judecatori. Cazul era in proces de examinare la momentul raportarii.

Comunitatea baptista din Transnistria ramane in continuare neinregistrata. In anii trecuti, baptistii din Transnistria s-au plans pe intensificarea hartuirii din partea autoritatilor; totusi, in perioada acoperita de acest raport, baptistii nu au mentionat cazuri de hartuire directa. Pe langa aceasta, autoritatile nu au amenintat sa distruga casa de rugaciuni a grupului, iar grupul si-a continuat intrunirile in aceeasi cladire.

Nu exista informatii cu privire la prizonieri sau detinuti religiosi.

Atentate la Libertatea Confesionala

Organizatia Spirituala a Musulmanilor informeaza ca este supusa hartuirii regulate din partea politiei. Membrii acesteia spun ca politia deseori vine la rugaciunile lor de vineri, care au loc la oficiul organizatiei islamice, unde ei controleaza documentele participantilor si fotografiaza. La 5 martie, politia a facut o razie la locul lor de intrunire dupa incheierea rugaciunii de vineri, unde au arestat cativa membri ai organizatiei si au deportat trei cetateni sirieni pentru ca acestia nu aveau viza de resedinta legala. Autoritatile au opinat ca serviciile religioase sunt ilegale, pentru ca organizatia nu este inregistrata, iar incaperea in care se petrec intrunirile este inregistrata ca birou al unei organizatii de caritate, si nu este folosita conform destinatiei initiale.

Organizatia Martorilor lui Iehova informeaza despre cazuri in care membri ai sai au fost arestati sau amendati pentru propovaduirea credintei lor. In satul Cruzesti, primarul si locuitorii satului au blocat fizic accesul Martorilor lui Iehova pe teritoriul cimitirului public din motiv ca acestia nu au respectat obiceiurile religiei crestin ortodoxe. Martorii lui Iehova din Transnistria au anuntat despre cateva cazuri de amendare administrativa si arest nejustificat al membrilor sai. In toate cazurile mentionate, acuzatiile erau retrase dupa ce dosarul ajungea la Curtea Suprema.

Convertirea Religioasa Fortata

Nu exista informatii cu privire la convertirea religioasa fortata, inclusiv a cetatenilor americani minori rapiti sau scosi intr-un alt mod ilegal de pe teritoriul Statelor Unite, sau la refuzul acestor cetateni sa fie intorsi in Statele Unite.

Abuzuri Comise de Organizatii Teroriste

In perioada de raportare nu au parvenit informatii despre atentate ale organizatiilor teroriste care au avut ca tinta religii concrete.

Sectiunea III. Atitudini Sociale

Relatiile in general amiabile dintre confesiuni din societate contribuie la libertatea confesionala. Disputa dintre Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei continua; totusi, sustinatorii celor doua Mitropolii nu intervin in dreptul celuilalt grup la rugaciune. Organizatiile Martorilor lui Iehova din diferite regiuni ale tarii se plang de faptul ca consiliile locale sau preotii si enoriasi ortodocsi ii impiedica sa-si practice liber religia. Ei raporteaza, de asemenea, abuzuri fizice si verbale din partea locuitorilor satelor la instigarea preotilor ortodocsi locali. Exista unele informatii despre articole negative in presa la adresa unor culte religioase ne-ortodoxe. Martorii lui Iehova au fost tinta unor articole ce au criticat crezurile si legitimitatea acestora, iar baptistii din Transnistria sustin ca articolele din presa ce faceau referinte la religia lor aveau conotatii negative. Intre 14 si 30 martie, la cimitirul evreiesc din Tiraspol au fost profanate peste 70 de morminte. Pe monumente au fost desenate svastici si alte simboluri naziste, iar multe dintre pietrele de mormant au fost deteriorate definitiv. La 4 mai, persoane necunoscute au incercat sa incendieze sinagoga din Tiraspol, aruncand sticle cu cocktail Molotov peste cladire in apropierea conductei de gaz. Atacul a esuat cand trecatorii au reusit sa stinga focul. Autoritatile transnistrene considera ca atacurile au fost lansate de catre aceleasi persoane si sustin ca se ocupa de investigarea acestor incidente.

Sectiunea IV. Politica Guvernului SUA

Guvernul SUA discuta problemele libertatii confesionale cu Guvernul ca parte a politicii sale generale de promovare a drepturilor omului. Lucratorii Ambasadei SUA s-au intalnit cu liderii si reprezentantii juridici ai multor organizatii religioase pentru a discuta inregistrarea, restituirea si alte probleme cu care s-au confruntat aceste organizatii in relatia cu autoritatile. Ambasada si-a exprimat ingrijorarea fata de Guvern in privinta dificultatilor persistente intampinate de unele grupuri religioase in incercarea de a obtine inregistrarea. In 2004, un lucrator al Ambasadei SUA a avut o intrevedere cu seful Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor, in timpul careia i-a prezentat Raportul International cu privire la Libertatea Religiei, in care se mentiona legislatia si politica de stat discriminatorie care defavoriza unele culte.

Ambasadorul SUA a avut intrevederi cu liderii celor mai mari organizatii religioase, inclusiv ai Mitropoliei Moldovei, Mitropoliei Basarabiei, Bisericii Romano-catolice si a Comunitatii Evreiesti. Angajatii Ambasadei intretin contacte oficiale si sociale cu majoritatea misionarilor americani aflati in tara. Ambasada a sustinut activitatile grupurilor religioase si seculare, si a finantat proiecte ale organizatiilor neguvernamentale de promovare a tolerantei si intelegerii in societatea moldoveneasca. Ambasada a finantat, de asemenea, un proiect de promovare a libertatii confesiunii in societatile post-sovietice in cadrul Programului de Burse pentru Probleme Contemporane. In decembrie 2003, Ambasada a transmis copii ale documentelor legate de Holocaust oferite de Guvern Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, D.C.

Ofiterul Ambasadei pentru Drepturile Omului mentine contacte regulate cu lideri religiosi din toata tara, inclusiv din regiunea separatista transnistreana.