Rapoartele Guvernului SUA despre Moldova

Raportul cu privire la Drepturile Omului - 2003
Republica Moldova

Constitutia prevede o guvernare reprezentativa pluripartidista cu puterile impartite intre presedinte, cabinet, parlament si sistemul judiciar. In 2001, alegerile parlamentare au avut ca rezultat o noua majoritate parlamentara si un guvern comunist. Alegerile sunt, in general libere si corecte; totusi, autoritatile regiunii separatiste Transnistria au intervenit in dreptul oamenilor din regiune de a vota. In 2001, parlamentul l-a ales pe liderul Partidului Comunist Vladimir Voronin in functia de Presedinte. Constitutia prevede existenta unui sistem judiciar liber; totusi, dupa unele informatii, judecatorii sunt supusi influentei si coruptiei.

Elementele separatiste, ajutate de trupele militare ruse din zona, au declarat crearea unei "Republici Moldovenesti Nistrene" in Transnistria, in spatiul dintre riul Nistru si Ucraina. Guvernul Moldovei nu controleaza aceasta regiune. Toate informatiile prezentate mai jos se refera la cealalta parte a tarii, decit daca este specificat altceva.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este responsabil de politie, iar Serviciul de Informatii si Securitate (SIS) controleaza alte organe ale securitatii. Departamentul Trupelor de Graniceri constituie o agentie aparte. Parlamentul poseda autoritatea constitutionala de a controla activitatea MAI si SIS si de a asigura ca acestea sunt in conformitatea cu legea. SIS poate investiga crime, dar nu poate aresta persoane fizice. Autoritatile civile controleaza efectiv fortele de securitate. Unii membri ai fortelor de securitate au comis abuzuri ale drepturilor omului.

Tara are o populatie de aproximativ 4.35 milioane de oameni, dintre care aproximativ 750,000 locuiesc in Transnistria. Tara a trecut de la o planificare centralizata la o economie de piata, cu "economia tenebra" estimata la 30%-70% din activitatile economice. Agricultura si industria prelucratoare sunt sectoarele cele mai importante, urmate de comert, transport, comunicatii si manufactura. Dupa estimarile guvernului, circa 80% din populatie traiesc sub nivelul minim oficial stabilit de subzistenta.

Guvernul respecta in general drepturile cetatenilor sai; totusi, exista probleme in unele domenii, iar monitorizarea respectarii drepturilor omului de catre autoritatile transnistrene este in general sporadica. Cetatenii au in general dreptul de a-si schimba guvernul, cu toate ca acest drept este foarte limitat in Transnistria. Dupa unele informatii, autoritatile au aplicat torturi si batai anumitor persoane, in special celor aflate in arestul politiei si a romilor. Conditiile din penitenciare ramin a fi grele, iar incercarile de a le imbunatati sunt periclitate de lipsa de fonduri. Exista o opinie general-raspindita ca fortele de securitate monitorizeaza figuri politice, practica ascultarea neautorizata si, citeodata, efectueaza perchezitii ilegale. Exista anumite restrictii ale libertatii presei, inclusiv legile cu privire la defaimare si calomnie care incurajeaza auto-cenzura. Pe parcursul anului, guvernul a aprobat unele restrictii la libertatea intrunirilor. Unele grupuri religioase au continuat sa se confrunte cu anumite dificultati in procesul de inregistrare. Au mai fost semnalate cazuri de violenta societala, discriminare a femeilor, a copiilor si s romilor. Exista anumite restrictii ale drepturilor la munca. Traficul de femei si fete ramine o problema serioasa.

Potrivit unor informatii, autoritatile transnistrene continua sa practice tortura, aresturile si retinerile arbitrare. Conditiile din penitenciarele transnistrene continua sa fie drastice, iar trei etnici moldoveni, membri ai grupului Ilascu, continua sa fie in inchisoare in ciuda acuzatiilor aduse de organizatii internationale ca procesele contra acestora au fost partinitoare si nedrepte. Organizatiilor din domeniul drepturilor omului nu li se permite sa viziteze prizonierii din Transnistria. Autoritatile transnistrene hartuiesc mass-media independenta, limiteaza libertatea intrunirilor si a confesiei si discrimineaza vorbitorii de romina.

RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI

Sectiunea 1 Respectarea Integritatii Persoanei, inclusiv Libertatea de la:

a. Privarea Arbitrara si Ilegala de Viata

Nu exista informatii cu privire la privarea de viata arbitrara si ilegala comisa de autoritati sau de agentii acestora din tara sau din regiunea separatista.

b. Disparitii

Nu au fost informatii cu privire la disparitii din motive politice.

In aprilie 2002, persoane necunoscute, posibil politia moldoveneasca sau agentii guvernului ucrainean, au retinut un cetatean strain in apartamentul acestuia din Chisinau si l-au extradat Ucrainei fara a da curs procesului judiciar obligatoriu in astfel de cazuri.

La sfirsitul anului, autoritatile inca nu incheiasera investigatia cazului de rapire de doua luni a deputatului de opozitie Vlad Cubreacov din 2002. Procurorul General a refuzat solicitarile publice de a publica fotografiile-robot ale celor trei suspecti in cazul lui Cubreacov. Nu au fost evolutii nici in cazul rapirii in 2002 a vice-directorului Departamentului Tehnologii Informationale Petru Dimitrov, care ramine disparut. Autoritatile continua starea de arest a celor cinci suspecti in acest caz. O informatie a Procuraturii Generale cu privire la acest caz parvenita in octombrie nu a luat in considerare informatia despre implicarea anumitor oficiali in incidentul dat si a declarat cazul inchis.

c. Tortura si Alt Tratament sau Pedeapsa Inumana si Degradanta

Constitutia interzice tortura si alt tratament sau pedeapsa inumana si degradanta; totusi, exista informatii cu privire la faptul ca politia ar fi folosit metode crude si degradante de arest si interogare si ca gardienii ii bat pe puscariasi.

Centrul European pentru Drepturile Romilor informeaza ca reprezentantii organelor de drept supun romii cu regularitate torturii sau altui tratament sau pedepse crude, inumane si degradante (vezi sectiunea 5). Ofiterii de politie sau reprezentantii judiciari efectueaza cu raritate investigatii sau urmariri penale ale abuzurilor drepturilor omului si ale cazurilor de violenta impotriva romilor.

Conditiile in majoritatea penitenciarelor din tara si din Transnistria ramin in continuare drastice, ele fiind deseori arhipline. Dimensiunile celulelor nu corespund standardelor locale sau internationale. Cazurile de malnutritie si boli, in special tuberculoza, sunt foarte frecvente in toate penitenciarele. Conditiile din institutiile de detentie a persoanelor in arest preventiv sunt deosebit de drastice, in particular suprapopularea, ventilarea slaba a incaperilor, lipsa incaperilor de odihna si de reabilitare. Pe parcursul anului, un ONG local a lansat un program in parteneriat cu Olanda prin care trei penitenciare din Moldova si trei din Olanda au lansat un schimb de informatii si experienta in domeniul securitatii si a instruirii. Unele ONG-uri locale au lansat, de asemenea, programe de distributie a medicamentelor, a hainelor calde si a aparatelor de radio pentru puscariasi, si un program al Institutului de Reforme Penale de instruire a angajatilor penitenciarelor.

In efortul de solutionare a conflictului dintre primarul orasului transnistrean Bender si Ministerul Justitiei al Moldovei cu privire la detinutii bolnavi de tuberculoza din spitalul de la Bender, autoritatile au promis ca vor transfera bolnavii contagiosi intr-un alt penitenciar. In iunie, Ministerul Justitiei a incheiat constructia unui spital special pentru bolnavi de tuberculoza pe linga inchisoarea de la Pruncul de linga Chisinau. Autoritatile transnistrene au sistat cu regularitate serviciile comunale la spitalul din Tighina.

Detinutii barbati si femei sunt tinuti separat. In tara exista o singura institutie, asemanatoare cu un lagar de detentie, pentru delicventii minori condamnati pe cauze penale, iar o inchisoare de femei are o sectie mica pentru delicvente minore. Nu exista un sistem de justitie juvenila (vezi sectiunea 1.e.). Minorii acuzati pe cauze penale sunt de obicei judecata in curti penale si, daca sunt condamnati, sunt trimisi in inchisori pentru adulti unde sunt tinuti in celule separate. Detinutii preventivi sunt tinuti separat de detinutii condamnati, cu toate ca exista o informatie in conformitate cu care detinutii condamnati erau tinuti in incaperi de detentie preventiva din cauza suprapopularii inchisorilor.

Observatorilor guvernamental si independenti ai drepturilor omului li s-a permis in general sa viziteze inchisorile. Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova a efectuat vizite regulate in penitenciare pe parcursul anului. Guvernul coopereaza cu Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) si permite vizitarea inchisorilor. Autoritatile transnistrene au permis de asemenea CICR sa viziteze inchisorile din Transnistria pe parcursul anului.

d. Arestul, Detentia sau Exilarea Preventiva

Legea interzice arestul si detentia preventiva, iar Guvernul respecta in general aceste interdictii. In iunie a intrat in vigoare un nou Cod Penal, elaborat cu asistenta consultantilor juridici de peste hotare.

Politia este organul de drept principal din tara. Pe parcursul primelor patru luni ale anului, au fost deschise 65 dosare penale pe cazuri de mituire, furt si abuz de serviciu. O unitate de afaceri interne care e subordonata direct ministrului de Interne investigheaza incidente minore de coruptie. Centrul pentru Combatere a Crimei Economice si Coruptiei, care este in subordinea presedintelui, investigheaza cazurile mai serioase de coruptie. Coruptia in rindurile politiei continua sa fie o problema.

Judecatorii emit mandate de arest in baza cazurilor prezentate de procurori. In conformitate cu Constitutia si legile tarii, autoritatile au obligatia de a informa prompt detinutul despre motivul arestului si despre invinuirile care i se aduc. Suspectii pot fi detinuti fara prezentarea acuzarii pentru 72 ore. In conformitate cu Constitutia, acuzatul are dreptul la o audienta in fata curtii cu privire la legalitatea arestului sau.

Detinutilor in mod normal li se permit vizite din partea familiei si ei au dreptul la avocat al apararii (vezi sectiunea 1.e.). Avocatul apararii trebuie sa fie de fata la prezentarea acuzatiilor. Autoritatile permit in general accesul avocatului dupa ce o persoana a fost detinuta pentru 24 ore; deseori detinutilor li se prezentau acuzatii in lipsa avocatului apararii.

Odata cu prezentarea acuzatiilor, detinutul poate fi eliberat pod raspisku o nevyezde in asteptarea procesului judiciar. Nu exista un sistem de cautiune; in unele cazuri, pentru aranjarea eliberarii, un prieten sau ruda poate sa lase o procura scrisa ca acuzatul va apare la proces. Detinutii acuzati de crime grave sau violente in general nu sunt eliberati inainte de proces.

Din februarie pina in august autoritatile l-au tinut pe Constantin Becciev, seful intreprinderii municipale Apa-Canal Chisinau in arest preventiv in timpul anchetarii acestuia pentru frauda legata de procurarea unui generator. Criticii le-au imputat ca arestul este parte a unei campanii mai mari motivate politic impotriva persoanelor legate de primaria municipiului Chisinau. Procesul a fost aminat de citeva ori; la sfirsitul anului dosarul era inca deschis.

ONG-urile locale si internationale informeaza despre aresturi si retineri arbitrare ale romilor fara motiv sau mandat, deseori fara accesul la aparare (vezi sectiunea 5).

In iunie Tribunalul din Chisinau l-a condamnat pe Ivan Burgudji, demnitar si binecunoscut nationalist gagauz, la 5 ani de privare de libertate pentru abuz de putere huliganism rau intentionat, pentru activitatea sa politica de opozitie. Dupa anuntarea deciziei, sustinatorii lui Burgudji au organizat proteste in Gagauzia. Misiunea OSCE si-a exprimat ingrijorarea cu privire la ingrijirea medicala inadecvata care i-a fost oferita lui Burgudji in timp ce astepta procesul judiciar.

Constitutia si legislatia permit arestul preventiv in asteptarea procesului pentru o perioada initiala de 30 zile. Instanta sau parlamentul poate extinde detentia preventiva pina la 12 luni pe baza individuala, in dependenta de gravitatea crimei comise. Detentiile pentru citeva luni se intilnesc destul de frecvent; in cazuri mai rare detentia preventiva a fost extinsa pina la citiva ani. La 1 octombrie 2,786 din numarul total de 11,001 al persoanelor detinute in penitenciare erau tinuti in detentie preventiva.

Autoritatile transnistrene continua sa foloseasca arestul arbitrar ca pe o metoda comuna. Autoritatile transnistrene aplica detentia preventiva de obicei persoanelor suspectate de a fi critice fata de regim, iar arestul poate dura citeva luni.

Legea interzice exilarea fortata, si guvernul nu a aplicat-o niciodata.

e. Refuzul Procesului Corect

Constitutia prevede libertatea judiciarului; totusi presiunile oficialilor asupra judecatorilor si coruptia acestora constituie o problema.

Au continuat sa parvina informatii credibile despre judecatori si procurori care estorcau mita pentru reducerea sentintei sau a acuzatiilor.

Dupa o reorganizare radicala in mai, sistemul judiciar este compus din 3 niveluri: curti inferioare, curti de apel si Curtea Suprema de Justitie. Functioneaza si o Curte Constitutionala aparte care are autoritate exclusiva asupra cazurilor legate de constitutionalitatea proiectelor de legi si a legilor adoptate, a decretelor si altor acte guvernamentale. In timp ce Curtea Constitutionala este vazuta in general ca o instanta corecta si obiectiva, celelalte curti sunt privite ca si corupte sau influentate politic.

Constitutia permite Presedintelui, in procesul de nominalizare a candidatilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii, sa numeasca judecatorii pentru o perioada initiala de 5 ani. Inainte de a fi reconfirmati in functie, judecatorii trebuie sa treaca un curs de instruire special pentru judecatori si sa treaca un test apreciat de Consiliul Superior al Magistraturii. Factorii politici au jucat un rol serios in confirmarea in pozitie a judecatorilor.

Nu exista in sistem de justitie juvenila (vezi sectiunea 1.c.). Copiii acuzati de crime erau de obicei judecati in instante penale.

Procuratura Generala este organ autonom ce raspunde in fata Parlamentului si este responsabila pentru urmarirea penala, prezentarea oficiala a acuzatiilor in instanta si asigurarea generala a suprematiei legii si a libertatilor civile. Procurorii pot deschide si inchide dosare penale fara a aduce cazul in instanta, fapt care le ofera o influenta mare asupra sistemului judiciar.

Prin lege, acuzatii in cazurile penale au prezumtia nevinovatiei; in practica, recomandarile procuraturii au o importanta mare si limiteaza de facto prezumtia nevinovatiei acuzatului. Procesele sunt in general deschise pentru public. Acuzatii au dreptul la avocat si pot participa la sedinte, pot confrunta martori si pot prezenta probe. Guvernul cere asociatiei locale de avocati sa puna la dispozitie un avocat acuzatilor care nu-ai pot permite sa plateasca unul. In acelasi timp, guvernul nu este capabil sa achite facturile pentru consultanta juridica, de aceea acuzatii deseori obtin consultanta inadecvata. Uneori procurorii utilizeaza pirghii birocratice pentru a restringe accesul avocatilor la clienti. Avocatii apararii pot sa revada probele contra clientilor lor atunci cind isi pregatesc cazul. Acuzatul are dreptul sa atace decizia intr-o instanta superioara. Constitutia prevede dreptul acuzatului la traducator atit in timpul procesului, cit si pe parcursul revederii documentelor referitoare la caz. Daca majoritatea participantilor sunt de acord, procesele pot fi desfasurate in limba rusa sau in alta limba decit cea romina.

Din motiv de lipsa de fonduri pentru finantarea institutiilor si a personalului, este o mare intirziere cu dosarele la nivel de tribunal si curti de apel. Dupa datele Ministerului Justitiei, numai aproximativ 75% din toate deciziile judecatoresti sunt indeplinite, atit din cauza lipsei de resurse judiciare sau de acuzare cit si din cauza absentei persoanei din tara.

Tara are un sistem judiciar militar, instantele caruia au in general aceeasi reputatie ca si instantele civile.

In Transnistria, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, membrii ai "grupului Ilascu" continua sa fie detinuti, fiind condamnati in 1993 pentru asasinarea a doi demnitari transnistreni. La sfirsitul anului, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) inca nu luase o decizie pe cazul adus de catre sotiile celor trei impotriva Moldovei si a Rusiei. Ilie Ilascu, liderul grupului care a devenit ulterior senator in Parlamentul Rominiei, si organizatiile internationale continua sa cheme autoritatile transnistrene sa elibereze pe ceilalti trei membri ai grupului sau sa-i mai judece o data intr-o instanta potrivita sub monitorizare internationala. Autoritatile transnistrene au respins de mai multe ori pe parcursul anului solicitarile CICR de a vizita acesti trei detinuti (vezi sectiunea 1.c.). Liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat intr-un discurs ca el nu va gratia pe cei trei membri ai grupului.

In afara cazurilor din Transnistria, nu s-a semnalizat existenta prizonierilor politici.

f. Interventia arbitrara in viata privata, familiala, asupra domiciliului sau corespondentei

Constitutia interzice asemenea actiuni; totusi, Guvernul nu respecta aceste interdictii in practica.

Organele de urmarire penala pot emite ordonante de perchezitie; legislatia nu prevede posibilitatea atacarii respectivelor ordonante. Opinia comuna este ca organele de ocrotire a ordinii publice desfasoara perchezitii ilegale fara o autorizatie corespunzatoare. Instantele judecatoresti nu exclud probele care au fost obtinute in mod ilegal. Constitutia dispune ca perchezitiile pot fi efectuate "numai in conditiile legii", dar nu prevede care sunt consecintele in caz de nerespectare a legii. Potrivit legislatiei, procuratura trebuie sa autorizeze interceptarea comunicarilor si o poate face doar daca s-a pornit urmarirea penala; totusi, in practica procuraturii ii lipseste capacitatea de controla organele de urmarire penala si politia sau de a-i impiedica in practicarea interceptarii ilegale a comunicarilor. Este general acceptata opinia ca organele de urmarire penala monitorizeaza incaperile si liniile telefonice prin mijloace electronice.

Pe parcursul anului, s-a semnalizat faptul ca politia a informat persoanele originare din Asia Mijlocie ca ele sunt monitorizate cu atentie.

Sectiunea 2 Respectarea libertatilor civile, inclusiv:

a. Libertatea exprimarii si a presei

Atit Constitutia cit si legislatia garanteaza libertatea exprimarii si a presei; totusi, uneori statul limiteaza aceste drepturi prin aplicarea in mod selectiv a legislatiei electorale, a Codului civil si a legislatiei cu privire la calomnie impotriva unor critici si prin intimidarea unor jurnalisti pentru a-i determina la autocenzura. Cu toate acestea, presa este activa si independenta.

Presa scrisa exprima o mare varietate de viziuni politice si comentarii. Guvernul este proprietarul a doua ziare si a unei agentii de presa; autoritatile publice centrale si municipale acorda sustinere financiara citorva ziare. Partidele politice si organizatiile profesionale, inclusiv sindicatele, de asemenea publica ziare, majoritatea lor avind un tiraj mai mic de 15.000 exemplare.

Exista citeva posturi de radio independente, inclusiv un post cu caracter religios, unele posturi difuzind programe din Rominia si Rusia. Cele cinci posturi din Chisinau continua sa fie influentate de diverse interese politice. Posturile licentiate in Chisinau in principal redifuzeaza programele posturilor rominesti sau rusesti, si doar buletinele de stiri locale si putine programe de alt gen sunt produse pe loc. Statul controleaza un post de radio si unul de televiziune care difuzeaza pe cea mai mare parte a tarii. Citeva autoritati locale, inclusiv din Chisinau si Gagauzia, intretin posturi de televiziune si radio, precum si ziare.

A crescut numarul mijloacelor media care nu sunt in proprietatea statului sau a unui partid politic si nici nu sunt sustinute de acestea. Totusi, majoritatea din aceste mijloace media independente ramin in serviciul si obtin sustinere financiara de la miscari politice sau de la detinatorii de interese comerciale sau etnice. Legislatia interzice finantarea si sustinerea publicatiilor autohtone de catre state straine. In practica, publicatiile sustinute de Guvernul romin reusesc sa respecte legea primind fonduri de la "fundatii" create in acest scop. Guvernul nu trage la raspundere publicatiile care primesc fonduri de la alte state. Legea care prevede ca cel putin 65 procente din spatiul de emisie trebuie sa cuprinda programe in limba romina este interpretata in sensul ca trebuie sa fie in limba romina 65 procente din programele produse in Republica Moldova si nu tot spatiul de emisie. Aceasta regula nu se aplica publicitatii.

Pe parcursul anului, Guvernul a luat masuri pentru a spori supravegherea unui consiliului neguvernamental asupra institutiei publice, nominal independenta, a audiovizualului "Teleradio-Moldova", in trecut o intreprindere de stat. Cu toate acestea, masura in care institutia a iesit de sub controlul statului nu este clara. La 1 decembrie, directorul Departamentului stiri al radioului a fost concediat, fiindca a permis difuzarea informatiilor neaprobate despre o demonstratie antiguvernamentala. Concedierea a readus in discutie problema influentei statului asupra institutiei.

La 28 martie, intra in vigoare o noua Lege cu privire la combaterea extremismului, care, in opinia multor observator, este o potentiala unealta a statului de a limita exprimarea viziunilor de catre presa independenta si de opozitie. In decursul anului statul nu a intreprins nici o masura in baza respectivei legi.

Pe parcursul anului, judecatoria Chisinau a continuat urmarirea penala fata de redactorul-sef al saptaminalului Accente, care a fost arestat si eliberat in luna octombrie 2002, impreuna cu doi jurnalisti de la Accente, toti invinuiti de mita. Sediul ziarului a fost supus perchezitiei, iar arhivele sale au fost sechestrate de catre organele de ocrotire a ordinii de drept. Se considera ca ziarul este urmarit penal dupa ce a publicat articole despre cazuri de coruptie si trafic care implicau functionari publici. Jurnalistii de la Accente s-au plins ca ei au fost santajati si amenintati de organele de ocrotire a ordinii de drept.

In luna iunie postul de radio Antena C, intretinut de Primaria mun. Chisinau, a scos de pe grila de emisie programul interactiv "Hyde Park". Talk show-ul a fost invinuit de reprezentantii SIS de instigare la violenta si uzurpare a puterii. SIS-ul a interogat citiva participanti la program, iar Consiliul coordonator al audiovizualului (CCA) a amenintat ca va retrage licenta de emisie a postului daca nu vor fi luate masuri contra programului.

In luna decembrie 2002, CCA a impus un post de radio local independent, Vocea Basarabiei, sa-si inceteze emisia, acuzindu-l de incalcare a regulilor de difuzare. Multi observatori au sustinut ca motivul adevarat al suspendarii il constituie atitudinea pro-romineasca a postului. Vocea Basarabiei a si-a redobindit frecventa si licenta de emisie in luna martie.

La inceputul lunii decembrie, CCA de asemenea a amenintat cu lichidarea postul de radio Antena C si a canalul Euro-TV, ambele constituind voci ale opozitiei si fiind in proprietatea autoritatii publice din Chisinau, din cauza unor pretinse nereguli in statute. CCA sustine ca Antena C si Euro-TV nu sunt inregistrate ca persoane juridice.

Constitutia interzice cenzura astfel ca Guvernul nu cenzureaza in mod oficial careva carti, filme sau alte mijloace media. Totusi, in practica, deputatii si alti functionari publici adeseori acuza presa de atitudine critica, ceea ce, de regula, duce la reducerea tonului critic.

Legislatia cu privire la calomnie interzice defaimarea persoanelor cu inalta functie de raspundere. Reclamantii trebuie sa faca distinctie dintre viata lor publica si privata si trebuie sa demonstreze ca informatiile sunt false, defaimatoare si publicate din neglijenta sau intentie. Piritii, de regula, pierd procesele intentate contra jurnalistilor si mijloacelor de presa. In luna mai, un politician proeminent, Dumitru Diacov, a cerut intentarea procesului contra ziarului Flux pentru calomnie, si reprezentantii SIS au interogat personalul ziarului. In luna august, un om de afaceri strain, Boris Birstein, a intentat un proces in baza legislatiei cu privire la calomnie contra ziarului Flux. La finele anului cazul era in desfasurare.

In anul 2002, o parte din personalul Teleradio Moldova a protestat contra pretinsei cenzuri a statului, chemind la transformarea companiei Teleradio Moldova intr-o institutie publica. Dupa ce Consiliul Europei a emis recomandarile sale, Parlamentul a adoptat legi in luna iulie 2002 si in luna februarie, in scopul reorganizarii companiei Teleradio Moldova intr-o institutie publica. Opozitia nu era satisfacuta de lege, afirmind ca societatea civila in continuare nu era implicata in mod corespunzator in supravegherea activitatii institutiei Teleradio Moldova si ca legea inca contine numeroase forme de interventie politica directa in activitatea institutiei. Prin modificarile ulterioare la Legea cu privire la institutia publica a audiovizualului Teleradio Moldova, adoptate de Parlament in luna noiembrie, s-a dispus lichidarea institutiei, concedierea intregului personal si crearea unei noi institutii publice. Cu toate acestea, criticii sustin ca aceasta masura a fost luata pentru a facilita concedierea jurnalistilor din motive politice.

Jurnalistii presei scrise si audiovizuale in mod regulat practica autocenzura din cauza uzului din partea statului si a persoanelor publice a legislatiei electorale si cu privire la calomnie in scopul actionarii in judecata pentru calomnie si acuzele din partea autoritatilor despre modul in care sunt prezentate stirile.

Fostul director al Departamentului stiri al agentiei de presa guvernamentale Moldpress a fost concediat dupa ce a declarat in mod public ca serviciul de presa al presedintelui a impus raspindirea informatiilor ce parvin de la acesta fara a o redacta sau a verifica comentariile.

Statul nu limiteaza publicatiile straine. Totusi, majoritatea din ele circula slab din cauza pretului mare. Sunt disponibile ziare rusesti, iar unele din ele includ suplimente speciale saptaminale de origine moldoveneasca. Tara receptioneaza tele - si radiodifuziuni din Rominia, Franta si Rusia. Un numar mic de abonati la cablu receptioneaza diverse programe televizate straine, inclusiv programe informative. Putine persoane locale au televiziune prin satelit. Parlamentul a interzis utilizarea mijloacelor media inregistrate in tara in cadrul campaniilor politice.

Statul nu limiteaza accesul la Internet sau autonomia universitara.

Din cele doua ziare importante din Transnistria, unul din ei este controlat de autoritatile separatiste, iar celalalt - de catre autoritatea publica locala din Tiraspol. Exista un saptaminal independent in Bender si altul in orasul transnistrean Ribnita. La anumite momente, ziarele independente aduc critici regimului transnistrean, din care cauza autoritatile separatiste le hartuiesc. Celelalte mijloace de presa scrisa din Transnistria nu cunosc o circulatie larga si apar doar saptaminal sau lunar; citeva din ele la fel critica autoritatile locale. Majoritatea ziarelor moldovenesti nu circula larg in Transnistria, desi ele sunt disponibile in Tiraspol.

Dupa ce a epuizat toate caile de atac in Curtea Suprema a Transnistriei, ziarul de opozitie Glas Naroda si-a publicat ultimul numar in luna iulie. Impreuna cu miscarea Puterea Poporului pentru Echitate Sociala, ziarul a fost supus lichidarii silite ca urmare a unui proces judiciar, care pentru multi observatori a avut substrat politic.

La 23 mai, o instanta de judecata din orasul Bender, controlat de Transnistria, a dispus inchiderea ziarului independent Novaya Gazeta si a aplicat redactorilor amenzi de aproximativ 5.000 dolari SUA (35.000 ruble) intr-un proces de defaimare, care pentru multi a avut substrat politic. La 26 iunie Curtea Suprema a Transnistriei a decis trimiterea cauzei spre rejudecare la judecatoria din Bender, eveniment care a fost interpretat ca o victorie a ziarului Novaya Gazeta, care a continuat sa fie publicat.

In decursul anului, autoritatile transnistrene au facut mari presiuni asupra instruirii in scoli in limba romina cu grafie latina (si nu cu grafia chirilica folosita in RSSM) si asupra utilizarii curriculumului adoptat de Ministerul Educatiei (vezi Sectiunea 1.d.). In luna septembrie 2002, autoritatile au inchis o scoala publica in Grigoriopol pe motiv de instruire clandestina in grafia latina, dupa ce copii au fost nevoiti sa faca naveta la alte orase pentru a putea invata. In luna decembrie 2002, parintii acestor copii au fost amenintati cu concedierea de la locurile de munca pe care le au in intreprinderile si institutiile controlate de autoritatile transnistrene. Si desi OSCE a contribuit la negocierea in luna septembrie a unei formule ce ar permite grafia latina in scoli de a se inregistra conform cerintelor transnistrene, autoritatile transnistrene continua sa impuna bariere logistice si juridice pentru a impiedica functionarea normala a scolilor cu predare in grafie latina.

b. Libertatea intrunirii si asocierii pasnice

Constitutia garanteaza libertatea intrunirilor si, in linii generale, statul respecta acest drept in practica. Primariile emit permisiuni pentru desfasurarea demonstratiilor si pot cere avizul Guvernului in cazul in care demonstratia ar putea fi de proportii; permisiunile sunt emise cu frecventa si fara discriminari.

Autoritatile transnistrene de regula nu permit desfasurarea intrunirilor libere, iar in cazurile in care ele emit permisiuni, adeseori hartuiesc organizatorii si participantii. Uneori autoritatile locale organizeaza mitinguri de masa pentru propria lor sustinere, denumindu-le "mitinguri spontane ale poporului".

Constitutia garanteaza libertatea asocierii si prevede ca cetatenii se pot asocia liber in partide si in alte asociatii social-politice; cu toate acestea, articolul 41 al Constitutiei dispune ca partidele care "militeaza impotriva pluralismului politic", a "principiilor statului de drept", sau a "suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale" a tarii sunt neconstitutionale. Partidele mici care sustin unirea cu Rominia acuza ca aceasta prevedere are finalitatea de a impiedica activitatea lor politica; totusi, nici unui grup nu i s-a interzis constituirea in baza acestei prevederi. Organizatiilor private, inclusiv partidele politice, li se cere sa se inregistreze, insa ca regula cererile sunt aprobate. La finele anului existau 23 de partide politice.

Liderii opozitiei vad in noua Lege cu privire la combaterea extremismului o posibila limitare a dreptului la intrunire, intrucit ea impune restrictii asupra actiunilor publice care sunt considerate extremiste sau au ca scop uzurparea puterii de stat. Pina la finele anului statul nu a utilizat aceasta lege pentru a limita dreptul la intruniri.

Legea privind partidele si alte miscari social-politice prevede ca Ministerul Justitiei poate suspenda pe o durata de cel mult 1 an partidul care a incalcat Constitutia sau legislatia dupa un avertisment scris care ofera un termen limita pentru suspendarea activitatii ilegale. In cadrul campaniilor electorale, doar Curtea Suprema de Justitie poate suspenda activitatea unui partid.

Autoritatile transnistrene limiteaza libertatea de asociere, intimidind si tragind la raspundere pentru pretinse infractiuni sau din invinuiri nascocite. In luna iunie, Curtea Suprema din Transnistria a mentinut hotarirea judecatoriei din Tiraspol adoptata in 2001 prin care s-a dizolvat partidul "Pentru Puterea Poporului-Pentru Justitie Sociala".

c. Libertatea confesionala

Constitutia garanteaza libertatea confesionala si, in linii generale, statul respecta acest drept in practica; totusi, legislatia prevede restrictii care inhiba activitatea unor grupuri religioase. Nu exista o religie de stat; totusi, Biserica Ortodoxa din Moldova se bucura de un tratament special din partea statului. De exemplu, s-a semnalizat ca Mitropolitul Chisinaului si Intregii Moldove si alte fete inalte ale Bisericii Ortodoxe au pasapoarte diplomatice.

Criticii manifesta ingrijorari fata de Legea cu privire la combaterea extremismului, spunind ca ea ar putea fi utilizata pentru a exercita abuzuri asupra organizatiilor opozitiei - inclusiv asupra cultelor - si asupra cetatenilor. Pina la finele anului aceasta lege nu a fost utilizata contra cultelor.

L

egislatia cere ca cultele sa se inregistreze la Guvern. Cultelor neinregistrate nu li se permite cumpararea terenurilor sau obtinerea autorizatiilor pentru constructia bisericilor sau seminariilor. Legislatia nu obliga in mod expres Serviciul de State pentru Problemele Cultelor (SSPC) sa inregistreze un cult, dar sugereaza ca inregistrarea are loc in mod automat la depunerea documentatiei. La cererea organului de stat pentru culte, instanta de judecata poate anula inregistrarea unui cult daca activitatea sa are caracter politic sau atenteaza la "independenta, suveranitatea, integritatea, securitatea sau ordinea publica" a tarii.

Autoritatile nu au inregistrat Adevarata Biserica Ortodoxa din Moldova in pofida deciziei Curtii Supreme din 2002 adoptata in favoarea acesteia. SSPC a incercat sa atace pe mai multe cai decizia si totusi a fost obligata sa inregistreze biserica. Numeroasele aminari ale procesului de judecata au taraganat adoptarea unei decizii definitive. Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din ultimele zile (Mormonii) si Organizatia Spirituala a Musulmanilor din Moldova continua sa intimpine dificultati birocratice in procesul de inregistrare. SSPC pretinde ca ambele grupuri nu au prezentat documentele necesare pentru inregistrare.

Legea despre culte permite prozelitismul, dar interzice in mod expres "prozelitismul abuziv", care este definit ca "o incercare de a influenta constiinta religioasa a unei persoane prin violenta sau abuz de autoritate". Statul nu a luat nici un fel de masuri impotriva cetatenilor sau organizatiilor pentru prozelitism, cu exceptia unui membru al Martorilor lui Iehova, caruia i s-a aplicat o amenda de aproximativ 27 dolari SUA (400 lei) pentru propovaduire din usa-n-usa.

Instruirea "morala si spirituala", fara a se baza pe vreun cult, este obligatorie pentru elevii din gimnaziu si optionala pentru elevii liceului si studentii universitatilor. Ministerul Educatiei introduce programul treptat, lectiile pentru elevii claselor 1-3 fiind implementate pe parcursul anului. Unele scoli si licee au o lectie speciala de religie, dar frecventarea este conditionata de acordul parintesc si de prezenta mijloacelor financiare la respectiva institutie de invatamint.

Legislatia garanteaza persoanelor supuse represaliilor politice sau exilate, averea carora a fost confiscata in timpul regimurilor succesive nazist si sovietic, restituirea acesteia. Domeniul de aplicare a acestei norme juridice a fost extins in favoarea comunitatilor religioase; totusi, Biserica Ortodoxa din Moldova in acest domeniu este favorizata fata de alte grupuri religioase si si-a restituit aproape toata averea sa. In cazurile in care averea a fost distrusa, Guvernul ofera compensatii alternative. Cu toate acestea, litigiile patrimoniale dintre Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei nu sunt solutionate. Desi i-a reusit sa se inregistreze si sa activeze in calitate de cult recunoscut de stat, reprezentantii Mitropoliei Basarabiei sustin ca dreptul de proprietate in continuare este violat. Restituirea averii de catre comunitatea evreiasca este ambigua, dar litigii nu exista. Membrii comunitatii molocane au un litigiu patrimonial, care pina la finele anului nu a fost solutionat.

Exista citeva semnalizari despre articole negative in presa cu privire la religiile neortodoxe. Membrii Martorilor lui Iehova sunt tinta unor articole care le critica credinta si legitimitatea, iar baptistii din Transnistria afirma ca presa reflecta in mod negativ religia lor.

In luna februarie, persoane necunoscute au distrus opt morminte intr-un cimitir evreiesc din Balti. Totusi, potrivit unui rabin important din Chisinau, nu este clar daca evenimentul s-a produs pe motive antisemite

.

In ultimii ani, autoritatile transnistrene au refuzat inregistrarea baptistilor, metodistilor si a Bisericii Dumnezeului Viu. Grupurilor religioase neinregistrate nu li se permite sa desfasoare adunari publice, asa cum sunt adunarile de renastere. Legislatia Transnistriei interzice inchirierea caselor, incaperilor pentru intreprinderi sau "case culturale" pentru adunari de rugaciuni. Autoritatile transnistrene le spun grupurilor religioase evangheliste care se intrunesc in case private ca acestia nu au permisiunile necesare pentru a-si utiliza casele in calitate de biserica. In luna mai, s-a semnalizat aplicarea de doua ori a amenzii de catre autoritatile transnistrene fata de Efram Platon pentru organizarea intrunirilor religioase in casa sa din Bender; aplicarea amenzilor a fost ataca in instanta de judecata. Autoritatile din Grigoriopol si din satul Maiak au arestat citiva membri ai Martorilor lui Iehova pentru prozelitism si alte activitati religioase.

Curtea Suprema din Transnistria nu a adoptat o decizie pina la finele anului asupra cererii din anul 2002 a procuraturii din Tiraspol de a anula inregistrarea si de a interzice activitatile Martorilor lui Iehova. Potrivit unei scrisori din luna iulie 2002 emisa de Comitetul transnistrean pentru religii si culte, autoritatile transnistrene vor considera Martorii lui Iehova drept cult ilegal pina la finalizarea procesului judiciar. Exista informatii ca functionarii publici din Transnistria acuza Martorii lui Iehova de lipsa de patriotism si raspindirea influentei occidentale. In plus, autoritatile transnistrene au elaborat un nou manual care va fi folosit in scolile de toate nivelurile, care, se spune, contine informatii negative si defaimatoare la adresa Martorilor lui Iehova.

Grupurile neortodoxe din Transnistria acuza faptul ca lor nu li se permite inchirierea incaperilor si ca deseori sunt hartuite in timpul slujbelor religioase.

Pentru o discutie mai detaliata, vezi Raportul international privind libertatea confesionala pentru anul 2004.

d. Libertatea circulatiei in interiorul tarii, de a iesi, emigra din sau de a reveni in tara

Constitutia si legislatia garanteaza aceste drepturi si, in linii general, statul le respecta in practica; totusi, uneori autoritatile limiteaza calatoriile catre si din regiunea separatista transnistreana.

Guvernul nu limiteaza circulatia in interiorul tarii, si nu exista zone restrictionate cu exceptia depozitului militar de la Colbasna controlat de autoritatile separatiste transnistrene. Circulatia intre Transnistria si restul tarii nu a fost impiedicata; totusi, autoritatile separatiste adeseori opresc si supun perchezitiei vehiculele care ies si intra si, in citeva cazuri, au zadarnicit circulatia reprezentantilor OSCE. Desi satul Dorotcaia este controlat de Guvern in baza acordului de incetare a focului, autoritatile transnistrene au pus piedici, iar uneori au si blocat circulatia fermierilor din satul transnistrean catre regiunile controlate de guvern pentru a-si vinde productia.

In general, cetatenii pot iesi din si reveni in tara in mod liber; totusi, exista careva restrictii la emigrare. Rudele apropiate care sunt la intretinerea materiala a unui emigrant trebuie sa-si dea acordul. De asemenea, Guvernul poate refuza acordarea permisiunii de a emigra daca solicitantul a avut acces la secrete de stat; totusi, asemenea cazuri au fost foarte rare, si in decursul anului nu s-au semnalat. Foarte multi cetateni lucreaza in tari straine fara a avea un statut juridic corespunzator. Estimarile surselor oficiale cu privire la emigrare sunt contradictorii si in mare parte anecdotice; Guvernul estimeaza ca intre 600.000 si 800.000 cetateni muncesc in afara tarii, marea majoritate din ei - ilegal. Presa si ONG-urile independente sustin ca numarul cetatenilor care muncesc in strainatate este de aproximativ un milion. Majoritatea din ei munceste in Rusia, Portugalia, Italia, Spania, Grecia si Rominia.

La 25 iulie, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la statutul refugiatilor, care reglementeaza modul de acordare a statutului de refugiat sau a azilului persoanelor care intrunesc conditiile Conventia ONU privind statutul refugiatilor din 1951 sau Protocolului acesteia din 1967. In practica, statul acorda protectie temporara si acorda statut de refugiat si azil. In decursul anului, 87 de persoane au solicitat azil si la 5 persoane le-a fost acordat azil. Potrivit Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (ICNUR), 984 persoane au fost inregistrate la ICNUR in tara de la inceputul anului pina la 1 decembrie. Multi refugiati sunt din Cecenia, Irak, Sudan, Afganistan, Nigeria si alte state africane. De asemenea, statul ofera protectie temporara persoanelor care nu intrunesc conditiile de refugiat sau beneficiari de azil, dar nu l-a acordat nimanui care l-a solicitat in decursul anului. Guvernul coopereaza cu ICNUR si alte organizatii umanitare la acordarea asistentei refugiatilor si solicitantilor de azil.

Sectiunea 3 Respectarea drepturilor politice: dreptul cetateanului de a-si schimba guvernul

Constitutia garanteaza cetatenilor dreptul de a-si schimba guvernul pe cale pasnica, si cetatenii exercita acest drept aproape pe intreg teritoriul tarii prin alegeri periodice, libere si cinstite, desfasurate in baza sufragiului universal; totusi, acest drept este restrins in Transnistria.

Constitutia consfinteste forma parlamentara de guvernamint. Parlamentul alege presedintele, care, in calitate de sef al statului, numeste prim-ministrul, care, la rindul sau, numeste cabinetul de ministri. Prim-ministrul, care functioneaza in calitate de sef al guvernului, si cabinetul de ministri sunt aprobati de Parlament. Pentru a alege presedintele se cere votul secret al trei cincimi din numarul deputatilor alesi. Daca dupa mai multe alegeri, Parlamentul nu reuseste sa aleaga presedintele, presedintele in exercitiu poate dizolva Parlamentul.

In 2001, cetatenii au votat in cadrul unor alegeri parlamentare pluripartidiste. Oficiul Institutiilor Democratice si a Drepturilor Omului al OSCE a calificat alegerile drept libere si cinstite; totusi, observatorii electorali au mentionat citeva lipsuri asa ca liste electorale imprecise si incomplete, precum si dispozitii excesiv de restrictive privind presa in Codul electoral. In Transnistria, autoritatile au pus piedici dreptului localnicilor de a vota la aceste alegeri. In plus, alegerile "presedintiale" din Transnistria din 2001, precum si alegerile in Sovietul Suprem din 2000 nu au fost monitorizate de observatori internationale si nu au fost calificate drept libere si cinstite.

In total 23 de partide au intrunit pragul de 5.000 de membri si au fost inregistrate in mod oficial. Deoarece numeroase partide mici nu au primit numarul minim de voturi cerute pentru a intra in legislativ, doar trei partide - Partidul Comunistilor, Alianta Moldova Noastra si Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) - au primit mandate in Parlament. Citiva deputati alesi din partea unui partid component al Aliantei Moldova Noastra au parasit fractiunea pentru a deveni deputati independenti sau pentru a se alatura altor fractiuni.

Guvernul in mod selectiv controleaza respectarea legislatiei, inclusiv prin controale si audit fiscal, de catre persoanele fizice sau agentii economici care apartin sau sustin partidele din opozitie.

Alegerile parlamentare din 2001 s-au soldat cu victoria clara a Partidului Comunistilor, care a obtinut 50 procente din votul electoratului, primind astfel 71 mandate din cele 101 mandate din Parlament. In 2001, Parlamentul l-a ales pe liderul Partidului Comunistilor, Vladimir Voronin, in functia de presedinte; si Voronin l-a numit pe omul de afaceri Vasile Tarlev in functia de prim-ministru.

La 25 mai si 8 iunie la nivel republican s-au desfasurat alegeri locale pentru alegerea primarilor si consilierilor locali. Electorii au ales si consilieri raionali pentru toate raioanele in afara de regiunea autonoma Gagauzia. Observatorii internationali au concluzionat ca, in timp ce insusi procesul de votare in general a intrunit standardele internationale, comportamentul Guvernului in timpul campaniei a lasat de dorit in comparatie cu nivelul relativ bun inregistrat la alegerile precedente. Tendintele negative observate in cadrul campaniei includ informatii vadit discriminatorii din partea presei de stat, arestarea a doi primari de opozitie in timpul campaniei (insotit de amenintari cu arestare fata de alti primari), si utilizarea resurselor administrative in scopuri electorale. Alegerile locale au fost precedate de o campanie mediatica discriminatorie, presa de stat oferind electorilor informatii distorsionate, potrivit Raportului privind observarea alegerii al OSCE. Presa de stat a acordat timp de emisie substantial candidatilor puterii si le-a oferit candidatilor din opozitie putin timp pentru replica. Desi legislatia interzice posturilor care difuzeaza programe informative sa prezinte candidati in cadrul acestora, principalii candidati la postul de primar de Chisinau, primarul in exercitiu, Serafim Urechean, si ministrul transporturilor si comunicatiilor, Vasile Zgardan, de multe ori au putut fi vazuti la televizor in calitatea lor oficiala.

Minoritatea turca de religie crestina, gagauzii, se bucura de autonomie locala in partea de sud a tarii. In 2002, autoritatile centrale au exercitat presiuni asupra guvernatorului Gagauziei, Dmitri Croitor, de a demisiona, iar in alegerile din luna octombrie 2002, prin care el a fost inlocuit cu candidatul comunist Gheorghe Tabunscik, s-au inregistrat nereguli. Observatorii gagauzi au acuzat statul ca nu isi tine promisiunea de a acorda statut autonom Gagauziei si ca promoveaza o legislatie care contravine legislatiei locale si nationale care acorda autonomie Gagauziei. Personalitatile opozitiei gagauze afirma ca in regiune hartuirea a continuat si la alegerile raionale de la 25 mai. In luna noiembrie, doua tururi de scrutin in Gagauzia in general au respectat standardele internationale, dar au fost marcate de nereguli inclusiv votarea in grup, votarea de mai multe ori, votarea deschisa, fraude cu urna mobila de vot, votarea prin reprezentant si amplasarea persoanelor neautorizate la sectiile de votare.

Armistitiul dintre Guvern si separatistii care au declarat "Republica Nistreana" in Transnistria se mentine si in decursul anului, desi acordurile privind normalizarea relatiilor nu sunt onorate. In decursul anului, o Comisie Constitutionala Mixta, constituita din reprezentantii Guvernului si ai Transnistriei, si-a inceput lucrarile asupra unei solutionari a diferendului prin federalizare, insa divergentele principiale asupra structurii adecvate a federatiei continua sa blocheze consensul.

Dreptul cetatenilor de a-si schimba guvernul a fost restrins in mod grav in Transnistria. In perioada anterioara alegerilor "presedintiale" din 2001, autoritatile au desfiintat un partid politic si un grup de tineri, a inchis ziarul unui partid de stinga si le-a confiscat tipografia. Autoritatile au refuzat sa inregistreze un potential candidat presedintial si l-a concediat pe altul din functia sa de primar al Benderului inainte de alegeri. Exista informatii ca autoritatile au amenintat muncitorii cu pierderea serviciului si studentii cu exmatricularea din universitate daca ei nu aveau sa voteze pe presedintele in exercitiu, Igor Smirnov. Observatorii locali au sustinut ca insusi procesul de votare a fost necinstit, cu umplerea neautorizata a urnei de votare. Functionarii publici din raionul Camenca de la nord au afirmat ca 103,6 procente din alegatorii lor au votat pentru Smirnov.

N

u exista restrictii legale fata de participarea femeilor in viata politica. Femeile detin 13 mandate in Parlamentul de 101 de mandate. Presedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc ocupa cea mai inalta pozitie politica din tara ocupata de o femeie

.

Minoritatile rusa, ucraineana, bulgara, gagauza si a romilor au fost reprezentate in Parlament, prin deputati alesi de pe listele nationale de partid, si nu in baza judetelor. Dezbaterile se petrec fie in limba romina, fie in limba rusa, insotita de traducere.

Sectiunea 4 Atitudinea statului fata de investigatiile internationale si neguvernamentale a presupuselor incalcari a drepturilor omului

Citeva grupuri autohtone si internationale de aparare a drepturilor omului activeaza fara restrictii din partea statului, investigind si publicindu-si descoperirile, cu exceptia regiunii transnistrene.

Comitetul Helsinki din republica mentine legaturi cu organizatiile internationale de aparare a drepturilor omului, la fel si Adunarea Helsinki a Cetatenilor. Amnesty International mentine un oficiu satelit in Chisinau si este activa in tara, desi autoritatile transnistrene impiedica activitatile ei in aceasta regiune.

Cetatenii pot apela la CEDO in Strasbourg daca ele considera ca drepturilor lor au fost incalcate sau ca legislatia nationala contravine Conventiei Europene pentru Drepturile Omului. In decursul anului, cetatenii tarii au inaintat 27 de cereri la CEDO.

Guvernul sustine activitatea OSCE, care are misiunea grea de a acorda asistenta in eforturile menite sa solutioneze conflictul separatist. OSCE participa la Comisia Unificata de Control, care examineaza incalcarile acordului de incetare a focului. Autoritatile transnistrene limiteaza accesul OSCE in regiune; totusi, misiunea OSCE s-a bucurat de acces liber in Zona de Securitate ce desparte Transnistria de restul tarii.

Legislatia instituie trei avocati parlamentari (ombudsmani), si un centru al drepturilor omului independent, Centrul Drepturilor Omului din Moldova. Parlamentul numeste cei trei avocati, care au drepturi si responsabilitati egale, pentru o durata de 5 ani. Avocatii pot fi destituiti din functie doar cu votul a doua treimi din deputati. Avocatii parlamentari sunt imputerniciti sa examineze petitiile cu privire la incalcarea drepturilor omului, sa sfatuiasca Parlamentul in materia drepturilor omului, sa sesizeze Curtea Constitutionala, si sa supravegheze functionarea Centrului Drepturilor Omului din Moldova. Personalul Centrului ofera instruire avocatilor si jurnalistilor, viziteaza penitenciarele, face recomandari legislative si desfasoara seminarii si instruire pentru politie, personalul penitenciarelor, judecatori, procurori, functionari publici si studenti la drept. Majoritatea petitiilor receptionate de Centru privesc incalcari ale dreptului de proprietate privata, drepturilor de munca, accesul la justitie, siguranta persoanei, dreptul la viata si demnitatea persoanei.

Exista informatii ca autoritatile transnistrene incearca sa controleze ONG-urile din regiune, "invitind" liderii acestora la sediile organelor de forta pentru a discuta inregistrarea lor si facind presiuni asupra proprietarilor de a nu prelungi chiria pentru unii din ei.

Sectiunea 5 Discriminarea in baza rasei, sexului, invaliditatii, limbii sau statutului social

Constitutia dispune ca toti cetatenii sunt egali in fata legii fara deosebire de rasa, sex, invaliditate sau origine sociala; totusi, discriminarea sociala impotriva femeilor si anumitor minoritati etnice, in special romi, continua. Exista mijloace de aparare contra acestor incalcari, asa ca hotaririle de repunere in drepturi, dar in toate cazurile aceste mijloace nu au fost puse in aplicare.

Femeile

Violenta domestica contra femeii este o problema. Desi Guvernul nu duce o evidenta a cazurilor de violenta domestica, avocatii drepturilor omului sustin ca fenomenul este larg raspindit. Legislatia nu solutioneaza in mod specific violenta domestica, precum nici nu exista pedeapsa pentru violul sotiei. Femeile abuzate de sotii lor pot depune plingeri conform procedurii generale cu privire la vatamarea integritatii corporale. Sotilor condamnati de asemenea vatamari li se poate aplica privatiunea de libertate (pina la 6 luni). In practica, statul rareori urmareste penal infractiunea de vatamare a integritatii corporale. Ministerul Afacerilor Interne a raportat 66 cazuri de abuzuri intre soti in decursul primelor 8 luni ale anului, inclusiv 36 rezultate in vatamarea grava a integritatii corporale si 30 rezultate fie cu omor, fie cu tentativa de omor. Pentru primele 9 luni ale anului s-au raportat 135 cazuri de viol. Organizatiile feministe considera ca numarul violurilor si cazurilor de abuz intre soti este subestimat.

Guvernul a sustinut eforturile educationale, de obicei intreprinse cu asistenta straina, pentru a sensibiliza opinia publica despre violenta domestica si de a instrui publicul si organele de urmarire penala cu privire la modul de solutionare a acestei probleme. In luna iulie, in mun. Chisinau a fost deschis un camin feminin pentru victimele violentei domestice. Organizatii private au oferit servicii sotiilor abuzate, inclusiv o linie fierbinte pentru femeile batute.

Prostitutia este ilegala si se pedepseste cu amenda si detentiune administrativa pina la 30 zile.

Traficul cu femei este o problema serioasa (vezi Sectiunea 6.f.).

Legislatia nu pedepseste hartuirea sexuala.

Legislatia prevede ca femeile si barbatii se bucura de drepturi egale, si in practica femeile primesc salarii egale cu barbatii pentru acelasi lucru; totusi, femeile nu ocupa functii bine platite in proportie egala cu barbatii. Statul garanteaza un concediu de maternitate indelungat. In sectorul public si bancar exista un numar substantial de femei manageri. Ministrul finantelor si presedintele celei mai mari banci din tara sunt femei. Femeile constituie aproximativ 50 de procente din forta de munca.

Copiii

Exista numeroase acte normative adoptate pentru protejarea copiilor, si statul ofera indemnizatii suplimentare pentru familiile cu multi copii. Conform Constitutiei, Guvernul asigura educatie gratuita, obligatorie si universala de 9-10 ani, care poate fi urmata de scoala tehnica sau alte studii ulterioare; conditiile variaza in functie de hotarirea ministrului educatiei. Totusi, numeroase scoli insuficient finantate, in special in zonele rurale, impun parintilor plati pentru intretinerea scolii. Desi nu sunt ilegale, asemenea plati contravin politicilor Guvernului si duc la faptul ca multi copii sunt tinuti acasa de catre parinti. Statistica Guvernului indica faptul ca aproximativ 800 copii nu sunt scolarizati; totusi, presa raporteaza ca numarul lor este de fapt mai mare, in special in zonele rurale. La 1 septembrie Guvernul si autoritatile locale au acordat asistenta in sume ce variaza de la aproximativ 7,40 dolari SUA (100 lei) la aproximativ 22,20 dolari SUA (300 lei) pentru un copil din familii vulnerabile pentru a-si cumpara rechizite scolare. Sistemul medical a alocat o mare parte din resursele sale limitate ocrotirii sanatatii copiilor, dar expertii medicali considera marimea resurselor necorespunzatoare.

Diverse acte normative contin prevederi contra abuzului de copil; totusi, abuzul de copil se considera larg raspindit. Desi interzis de legi, in scoala sunt frecvente pedepsele corporale. Observatorii afirma ca femeile care cersesc pe strazile Chisinaului de multe ori si aduc copii pentru a petrece multe ore cu cersitul fara a fi nevoite sa le poarte de grija.

Traficul cu fete ramine a fi o problema foarte serioasa (vezi Sectiunea 6.f.).

Situatia copiilor din orfelinate in general este foarte proasta. Statistica oficiala din 2001 arata ca exista aproximativ 13.500 copii institutionalizati in case de copii. Alti 5.000 copii traiesc in familii adoptive, iar alte 4.500 traiesc in case de copii de tip familial sau cu curatorul/tutorele legal. Nu toti copii institutionalizati sunt orfani; numarul copiilor incredintati statului de catre parintii nevoiasi sau de catre parintii ce pleaca din tara in cautare de lucru, din informatiile existente, creste. ONG-urile estimeaza ca pina la 30.000 copii se afla in case de copii sau in case de copii de tip familial. Din cauza lipsei finantelor, casele de copii au probleme serioase, inclusiv alimentare necorespunzatoare, "depozitarea" copiilor, lipsa incalzirii termice iarna si maladiile.

 

Invalizii

Legislatia interzice discriminarea persoanelor invalide. Nu exista acte normative care ar impune asigurarea accesului in cladiri, si putine resurse de stat au fost afectate instruirii persoanelor invalide. Statul ofera avantaje fiscale grupurilor care acorda asistenta persoanelor invalide.

Minoritatile nationale/rasiale/etnice

Potrivit recensamintului din 1989, aproximativ 65 procente din populatie sunt membri ai natiunii titulare. Ucrainenii (14 procente) si rusii (13 procente) constituie cele doua minoritati numeroase. Minoritatea turca de religie crestina, gagauzii, reprezinta aproximativ 3,5 procente din populatie si traieste in principal in regiunile de sud ale tarii si vorbeste limbile rusa, gagauza si turca. Statistica oficiala fixeaza numarul romilor la 11.600, sau mai putin de 0,5 procente din populatie. OSCE si ONG-urile romilor au estimat numarul romilor de la 20.000 la 200.000.

Romii suporta violenta, hartuire si discriminare. ONG-urile autohtone si internationale raporteaza ca romii sunt victimele agresiunilor din partea politiei odata aflati sub arest, sunt supusi arestarii si detentiei arbitrare, confiscarii ilegale a proprietatii personale si hartuirii din partea organelor de ocrotire a ordinii de drept si sunt supusi violentei si hartuirii din partea societatii. Centrul European pentru Drepturile Romilor afirma ca functionarii publici discrimineaza romii in ceea ce tine de egalitatea in drepturi, locuinta, educatie adecvata si accesul la serviciile publice.

Un ONG de aparare a drepturilor omului sustine ca in decursul anului s-au inregistrat aproximativ zece cazuri de violenta sau hartuire asupra romilor, si nu toate din ele s-au soldat cu un proces judiciar. Intr-un caz, un rom tinar a fost batut in Otaci si politia nu a venit la fata locului decit dupa citeva ore. Intr-un alt caz, o femeie roma a fost condamnata la 3 ani de privatiune de libertate pentru o infractiune, desi legea prevede ca faptul de a fi mama cu copil mic este o circumstanta atenuanta.

Romii sunt grupul minoritar cel mai sarac si adeseori traiesc in comunitati segregate in conditii antisanitare, lipsindu-le infrastructura esentiala. Aceste conditii de regula duc la educatie segregata cu chiar mai putine resurse decit in restul scolilor din tara. Numerosi copii romi nu merg la scoala, foarte putini au primit educatie secundara sau universitara, si nu exista educatie in limba tiganeasca, spre deosebire de alte minoritati.

Drepturile minoritatilor si problema limbii sunt strins legate. Limba romina este limba oficiala; totusi, limba rusa tinde sa serveasca drept limba de comunicare interetnica. Din 2001 Parlamentul a modificat o serie de legi pentru a consolida folosirea limbii ruse fara a-i acorda statut de limba oficiala. La 4 martie, Curtea Constitutionala a respins o propunere inaintata de fractiunea comunista din Parlament de a face limba rusa a doua limba de stat, descriind propunerea ca fiind insuficient de concreta. Fiecare cetatean are dreptul legal de alege limba interactiunii sale cu functionarii de stat sau cu agentii economici, iar functionarilor publici li se cere sa posede atit limba rusa cit si cea romina "in masura necesara indeplinirii obligatiilor lor profesionale". Multi vorbitori de limba rusa, inclusiv profesionisti bine educati, cunosc limba romina putin sau deloc, in timp ce majoritatea vorbitorilor de limba romina educati cunosc ambele limbi. Reprezentantii vorbitorilor de limba rusa cer aminarea implementarii legii pentru a acorda mai mult timp pentru studierea limbii. In practica, vorbitorii de limba rusa nu sunt supusi discriminarii, si nicicind legea nu a fost invocata pentru a le refuza un post in serviciul public.

Constitutia garanteaza parintilor dreptul de a alege limba de invatamint a copiilor lor.

In luna septembrie Departamentul Relatii Interetnice a organizat un festival al minoritatilor intr-un parc din centrul Chisinaului la care au participat zeci de ONG-uri ale minoritatilor, Departamentul si comisia parlamentara pentru relatii interetnice sponsorizind un seminar de doua zile dedicat aplicarii Conventiei Cadru Europene privind Protectia Minoritatilor.

Autoritatile regiunii separatiste transnistrene continua sa discrimineze vorbitorii de limba romina. Ei refuza sa respecte Legea cu privire la functionarea limbilor in Republica Moldova, care cere utilizarea grafiei latine, scolilor din regiune impunindu-li-se predarea limbii romine in alfabetul chirilic. Multi invatatori, parinti si studenti se opun acestei cerinte, considerind ca ea dezavantajeaza elevii care doresc sa dobindeasca o educatie universitara in restul tarii sau in Rominia, unde se utilizeaza grafia latina.

In decursul anului, autoritatile transnistrene au trecut la inchiderea a opt scoli din regiune care utilizasera grafia latina in baza unui acord dintre Guvern si autoritatile separatiste. "Ministerul educatiei" transnistrean a decis sa obtina hotarirea instantei de judecata pentru a desfiinta scolile daca ele vor refuza sa adopte alfabetul latin in procesul de instruire. In pofida interventiei OSCE, autoritatile transnistrene au blocat redeschiderea scolilor in noul an de invatamint utilizind ultimatumuri si deconectarea energiei electrice la o scoala din Tiraspol, folosind ca pretext datoria nestinsa. In luna septembrie OSCE a intermediat o solutie provizorie pentru a inregistra scolile in baza grafiei latine, dar autoritatile transnistrene continua sa puna bariere logistice care zadarnicesc functionarea normala a scolilor.

Sectiunea 6 Drepturile salariatilor

a. Dreptul la asociere

Constitutia si legea garanteaza dreptul de a constitui sau de a deveni membru al sindicatelor, si salariatii exercita acest drept in practica.

Exista doua confederatii sindicale - Confederatia Sindicatelor din Moldova (CSM) si "Solidaritate". CSM are 80 procente din toti membrii de sindicate, restul apartinind Federatiei "Solidaritate".

Legislatia interzice discriminarea salariatilor in baza apartenentei la sau activitatii lor in cadrul sindicatelor, si nu s-au semnalat cazuri in care patronii ar incerca sa intimideze membrii de sindicate din cauza activitatii lor. Legislatia dispune ca patronii nu pot concedia liderii sindicate din posturile lor fara acordul sindicatului superior de care acestea tin; in decursul anului nu au existat informatii despre asemenea concedieri.

Sindicatele pot crea uniuni in mod liber si pot intretine legaturi cu organele internationale; CSM este membru al Organizatiei Mondiale a Muncii (OMM) si face parte din Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere.

b. Dreptul de a se organiza si de a negocia contractul in mod colectiv

Legislatia prevede procedura de negocieri colective si garanteaza dreptul de a organiza sindicate si in, linii generale, statul respecta acest drept in practica.

Guvernul, patronatele si sindicatele negociaza salariul minim in cadrul discutiilor tripartite. Sindicatele de ramura negociaza cu patronatele si ministerele de resort. Negocierile tripartite pot mari si, de regula, maresc salariul minim, in special in ramurile prospere. La nivel de intreprindere, sindicatul si patronul negociaza salariul in mod direct si pot stabili salarii mai mari decit au facut-o negociatorii de la nivel de ramura. Comisia de conciliere de regula solutioneaza litigiile de munca. Daca comisia de conciliere nu a solutionat litigiu, el poate fi deferit Curtii de Apel. Hotaririle si deciziile judecatoresti privind restituirea salariului sau repunerea in functie nu sunt executate in toate cazurile.

Salariatii publici si salariatii serviciilor esentiale asa ca medicina sau energetica nu au dreptul la greva. In practica, sindicatele din alte ramuri pot intra in greva daca doua treimi din membrii lor voteaza aceasta prin vot secret. In decursul anului, nu au existat greve la nivel national, desi invatatorii si doctorii au organizat greve locale in Edinet si Chisinau. In luna martie, Confederatia Sindicatelor a organizat in Chisinau o greva de o zi de catre invatatori, doctori si salariatii din cultura.

Exista o zona de procesare a exporturilor (ZPE) la Ungheni, fiind programata infiintarea altor la Chisinau, Taraclia, Tvardita, Otaci si Vulcanesti intr-un termen de 8 ani. Legislatia nu scuteste ZPE de negocieri colective si alte prevederi ale legislatiei muncii.

c. Interzicerea muncii fortate sau obligatorii

Constitutia interzice munca fortata sau obligatorie, inclusiv a copiilor; totusi, exista informatii ca asemenea practici au loc (vezi Sectiunea 6.f.).

d. Statutul juridic al practicilor de munca a copiilor si virsta minima de munca

Noul Cod penal, care a intrat in vigoare in luna iunie, a sporit nivelul protectiei muncii copiilor, continind prevederi care se refera in mod special la cele mai grave forme de munca a copiilor. Noul Cod al muncii a intrat in vigoare la 1 octombrie.

Virsta minima pentru munca in regim normal este 18 ani. Persoanelor intre 16 si 18 ani li se permite sa munceasca in conditii speciale, inclusiv zile de munca mai scurte, interzicerea turelor de noapte si concedii mai lungi. Adeseori copii sunt trimisi sa lucreze pe terenuri sau sa gaseasca altceva de lucru, si cei ce traiesc in zonele rurale ca regula ajuta la munca agricola. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale are responsabilitatea primara de a pune in aplicare aceste norme protectorii, dar nu a facut-o intr-un mod activ. Ministerul Ocrotirii Sanatatii de asemenea are un oarecare rol in aceasta problema.

La 14 iunie in republica a intrat in vigoare Conventia OMM nr. 182 privind cele mai grave forme de munca a copiilor. Noul Cod penal impune o pedeapsa de la 10 la 15 ani de privatiune de libertate pentru atragerea copiilor in cele mai grave forme ale muncii copiilor, in modul definit de Conventia OMM nr. 182. Daca sunt prezente circumstante agravante, pedeapsa pot fi chiar si detentie pe viata.

e. Conditii de munca acceptabile

La 1 iulie, salariul minim stabilit de legislatie a fost majorat, constituind astfel aproximativ 23,30 dolari SUA (340 lei) pentru sectorul privat si aproximativ 17 dolari SUA (250 lei) pentru angajatii de stat. Salariile minime nu ofera un nivel de viata decent pentru un salariat si familia sa. Potrivit datelor preliminare ale Departamentului Statistica, salariul mediu lunar din ianuarie pina in iulie a constituit aproximativ 57 dolari SUA (818 lei). Salariul mediu lunar era de aproximativ 66 dolari SUA (941 lei) in sectorul privat si aproximativ 46 dolari SUA (657 lei) in sectorul public. Din cauza bugetului auster, atit patronii de stat cit si cei din sectorul privat deseori au restante la salarii.

Constitutia stabileste timpul de munca maxim la 40 de ore pe saptamina, cu remunerarea suplimentara a timpului suplimentar de munca, iar Codul muncii garanteaza cel putin o zi de odihna pe saptamina.

Guvernul stabileste si controleaza respectarea standardelor de protectie a muncii. Sindicatele pot desfasura greve si pot cere instantelor de judecata sa aplice amenzi daca nu este respectat un standard privind protectia muncii. Salariatii au dreptul de a refuza sa munceasca daca conditiile de munca prezinta un pericol grav sanatatii lor. In practica, conditiile economice nesatisfacatoare au dus la faptul ca intreprinderile economisesc din contul echipamentelor de protectie si nu se preocupa in mod deosebit de protectia muncii. Salariatii deseori nici nu isi cunosc drepturile in acest domeniu. Potrivit datelor preliminare ale Inspectiei Muncii, in primele 9 luni ale anului s-au produs 54 de accidente la locul de munca care au implicat 60 de persoane, 24 din care s-au soldat cu decese.

f. Traficul cu fiinte umane

Legislatia interzice traficul cu fiinte umane; totusi, traficul cu femei si fete constituie o problema foarte serioasa. Exista informatii despre implicarea anumitor functionari publici in acest comert; totusi, nu exista invinuiri oficiale.

Legislatia interzice traficul cu fiinte umane si prevede pedepse severe, care variaza de la 7 pina la 25 de ani de privatiune de libertate. Pedepsele pentru traficul cu copii variaza de la 10 ani cu privatiune de libertate pina la detentiune pe viata. Pedeapsa este de la 15 la 25 de ani de privatiune de libertate cu confiscarea averii pentru savirsirea infractiunilor grave in mod repetat, asa ca traficul grupurilor, minorilor sau femeilor insarcinate; prin rapirea persoanei, inselaciune sau abuz de putere; cu aplicarea violentei; sau de catre o organizatie criminala.

La 1 septembrie, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, au fost intentate 290 de procese penale cu privire la "traficul de fiinte umane", desi doar 137 se refera la direct la dispozitiile legale actuale sau din trecut. Pentru aceeasi perioada, existau 9 cazuri de trafic cu copii. Alte cauze au fost intentate in baza articolelor care se refera la racolarea pentru prostitutie, scoaterea ilegala a copiilor din tara si angajarea ilegala la lucru in strainatate. Statistica privind arestarile operate de fapt nu este disponibila. La 1 octombrie, potrivit Procuraturii Generale, 125 de dosare au fost inaintate in instanta de judecata, 83 calificate ca trafic de fiinte umane si 42 ca proxenetism. In total au fost obtinute 28 condamnari, 4 pentru trafic de fiinte umane si 24 pentru proxenetism. Aceste condamnari au rezultat in 6 termene de privatiune de libertate si 14 termene de privatiune de libertate cu suspendarea pedepsei; toate aceste cauze au fost atacate in instanta ierarhic superioara. La sase condamnati le-au fost aplicate amenzi, iar doi au fost eliberati in baza amnistiei.

Republica este o importanta tara de origine a femeilor si fetelor care sunt traficate in strainatate pentru prostitutie, si barbatilor care sunt traficati in Rusia si alte state invecinate - pentru munca si cersetorie. De asemenea republica constituie o tara de tranzit a victimelor traficului cu fiinte umane din Ucraina in Rominia. Femeile si fetele sunt traficate in Turcia, Cipru, Grecia, Italia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei pentru prostitutie. De asemenea s-a semnalat faptul ca femeile sunt traficate in Liban, Siria, Israel, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Portugalia, Franta, Tailanda, Regatul Unit, Spania si Australia. Femeile si fetele au fost traficate in Italia si Grecia prin Rominia, Serbia si Muntenegru si Albania. Organizatia Internationala pentru Migratiune (OIM) informeaza ca republica este sursa principala in Europa pentru traficul cu femei si fete pentru prostituare in Balcani, Europa de Vest si Asia Mijlocie si ca mai mult de 50 de procente din femeile ce se prostitueaza in Kosovo sunt din republica. Anual Turcia deporteaza aproximativ 2.500 moldovence din cauza prostitutiei. Un exponent al apararii drepturilor femeilor si deputat a afirmat ca mai mult de 10.000 de femei din republica lucreaza ca prostituate in alte tari. Cu toate acestea, fundamentul acestei cifre nu este clar, si anumite ONG-uri declara ca acest numar este foarte conservator.

Potrivit ONG-ului Partenerii pentru Comunitate, populatia tinta a traficului o constituie femeile tinere, adeseori minore, din zonele rurale. Femeile si fetele de regula accepta ofertele de lucru in alte tari, aparent ca dansatoare, fotomodele, bone sau servitoare. In multe cazuri, prietenii sau cunoscutii acosteaza femei tinere si le ofera ajutor in gasirea unui lucru in strainatate. Aceasta abordare "de la prieten la prieten" de cele mai multe ori este utilizata in provincie. Salvati Copiii si Asociatia Femeilor de Cariera Juridica afirma ca multi traficanti sunt femei care iau in vizor fete tinere din propriile localitati. De indata ce ele ajung la destinatie, traficantii le iau pasapoartele, le cer sa "restituie" sume enorme si le silesc la prestatii sexuale. Traficantii recruteaza femei ca regula din sate, le transporta in orase mai mari si apoi le traficheaza in strainatate.

Un alt model al traficului de fiinte umane implica orfanii care trebuie sa paraseasca orfelinatul atunci cind absolvesc scoala, de regula la virsta de 16 sau 17 ani, si nu au nici o sursa de existenta sau pentru a continua educatia. Se semnaleaza ca unii directori de orfelinate vind informatii despre fetele orfane care vor iesi din institutiile lor catre traficanti, care le acosteaza imediat ce ele parasesc institutia. Acest model a devenit atit de cunoscut incit un serviciu strain de adoptie inregistrat ca ONG a organizat un program "ingrijirea unui orfan" pentru a lupta cu aceasta practica. Persoane din tari straine expediaza bani pentru a sustine anumite fete orfane cu virsta de 16 sau 17 ani pina cind ele implinesc 18 ani si pot lucra in mod legal (vezi Sectiunea 6.d.). Totusi, acest program de sponsorizare este modest in comparatie cu numarul fetelor orfane care devin victime ale traficantilor in fiecare an.

Raspindirea larga a coruptiei si lipsa resurselor impiedica controlul corespunzator al frontierei si monitorizarea traficantilor, in special in Transnistria. Salariile trupelor de graniceri si a functionarilor din domeniul migratiunii sunt joase si deseori nu sunt platite regulat, ceea ce ii expun in fata mitei pe care o ofera industria de trafic cu fiinte umane, ce dispune de resurse financiare imense.

Criticii acuza ca Guvernul ia masuri suficiente pentru a urmari penal traficantii. Conform OIM este greu de urmarit penal traficul de fiinte umane, intrucit infractiunea este savirsita in alt stat si infractorii pot fi judecati doar daca victimele depun marturie impotriva lor. In general victimele refuza sa depuna marturie, deoarece traficantii le ameninta cu razbunare asupra lor sau familiilor lor. Aceasta situatie este des intilnita in zonele rurale, in comunitati mai apropiate si restrinse, unde frica si posibilitatea de a fi identificat si stigmatizat este mult mai mare. Conform legislatiei exista un program de protectie a martorilor, si politia plaseaza paza linga casele martorilor.

Statul a luat unele masuri pentru a preveni traficul cu femei si de a acorda asistenta victimelor, desi aceasta a inceput sa influenteze foarte incet problema si se concentreaza in principal asupra legislatiei si urmaririi penale. In luna septembrie, un grup de lucru guvernamental, Comitetul National Anti-Trafic, si-a constituit personalul cu regim de munca deplin si a initiat adunari saptaminale. Au fost create comitete locale in fiecare raion al republicii, si functionarilor din diverse ministere si autoritati locale li s-a cerut prezentarea rapoartelor catre Comitetul National privind eforturile in domeniul luptei contra traficului cu fiinte umane. In cadrul Ministerului Afacerilor Interne continua sa activeze un grup special de urmarire penala. Guvernul ofera instruire specializata ofiterilor de urmarire penala pe infractiuni de trafic de fiinte umane prin Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, sustinuta financiar de OSCE si Consiliul Europei. Republica de asemenea participa la Grupul de Lucru in domeniul Traficului al Initiativei de Cooperare in Europa de Sud-Est. Guvernul coopereaza cu Belarus, Ucraina si Rusia la cercetarea cauzelor de trafic, precum si cu Interpol pe cauze din Serbia si Muntenegru. Victimelor nu li se acorda asistenta de stat.

Cu ajutor extern, citeva ONG-uri lucreaza in directia combaterii traficului prin campanii informationale, asistenta la repatriere, gazduire temporara, asistenta medicala pentru victime si calificare profesionala. ONG-ul Salvati Copiii lucreaza cu victimele traficului, in special cu fetele repatriate. ONG-urile locale desfasoara programe in scolile publice in vederea educarii femeilor tinere despre pericolele prostitutiei. In luna noiembrie, citeva ONG-uri si organizatii internationale au sponsorizat o conferinta cu privire la combaterea traficului sexual care a implicat participanti de la Comitetul National Anti-Trafic, Curtea Suprema de Justitie, procurorii anti-trafic, politie si comitetele anti-trafic regionale. In luna mai, Centrul pentru Prevenirea Traficului cu Femei a lansat un proiect de asistenta juridica pentru a reprezenta victimele pe cauze civile si penale, si filiala locala a ONG-ului La Strada a infiintat o linie fierbinte gratuita de nivel republican. In decursul anului, oficiul OIM din Chisinau a inceput sa primeasca fonduri de la surse straine, care sunt utilizate pentru programe informationale si instruirea jurnalistilor despre pericolele traficului. OIM de asemenea educa tinerele femei despre pericolele traficului si intretine un camin al femeilor care ofera gazduire temporara de urgenta pentru victime, calificare profesionala si asistenta medicala (aproape toate victimele reintoarse au o boala sexual transmisibila). In decursul anului, caminul a deschis o aripa pentru victime minore si pentru victime cu copii minori.